Altele tin de indelunga istorie comuna a romanilor si tiganilor pe teritoriul Romaniei – in special in fostul Regat. O comunitate care este atestata aici de mai bine de sase sute de ani, ca o prezenta continua si stabila, nu avea cum sa supravietuiasca si sa sporeasca numeric fara sa interactioneze cu localnicii si fara sa fie acceptata de acestia. E drept, in fostul Regat tiganii au fost robi pina in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, fiind siliti sa devina sedentari, dar si in Ardeal si Banat, unde aceasta forma de sclavie nu a existat, se gasesc numeroase comunitati tiganesti stabile. Si mai merita sa amintesc aici si de casatoriile interetnice, intre romani si tigani, casatorii care, desi n-au fost privite intotdeauna cu ochi buni, n-au fost interzise nici de comunitate, nici de biserica.
Si totusi comunitatea tiganeasca si-a pastrat identitatea intr-o masura destul de mare, ceea ce sugereaza ca, in ciuda convietuirii cu romanii, cele doua etnii au trait mai degraba alaturi decit impreuna. Fara conflicte majore, dar si fara proiecte comune. Fara dusmanie, ci mai mult cu indiferenta. In numeroase sate din Romania o parte din locuitori sint tigani si, cu toate ca asta nu duce la conflicte etnice (cazurile atestate sint mult prea rare) – ceea ce dovedeste toleranta –, cele doua grupuri etnice locuiesc de obicei in zone separate si bine delimitate. Impreuna, dar mai mult alaturi.
Cam acelasi lucru il releva si sondajul amintit la inceput: aproximativ jumatate din romani condamna expulzarea tiganilor din Franta, deci se presupune ca a doua jumatate o aproba. Din cei 47% care dezaproba decizia luata de guvernul francez, 23% o fac cu hotarire. Probabil la fel stau lucrurile si cu cei care o aproba: jumatate cu hotarire, jumatate cu inima indoita.
Mai bine de jumatate dintre romani nu resping ideea de a avea un coleg de munca tigan, dar doar 41% doresc vecini tigani si doar 16% ar fi absolut de acord sa aiba un tigan in familie. 42% din subiecti ar fi total de acord cu ideea ca un tigan sa se stabileasca in localitatea lui, iar 25% partial de acord (desi n-am priceput niciodata cum vine treaba cu “partial” la astfel de intrebari inchise).
Interesant este si faptul ca, atunci cind sint pusi sa asocieze tiganii cu o anumita trasatura sau insusire de pe o lista unde majoritatea termenilor au valente negative (cersetorie, frica, furturi, lipsa de cultura, rautate, infractionalitate etc.), procentele celor care ii asociaza cu una sau alta din aceste caracteristici sint foarte mici. 10% aleg raspunsul “om ca toti oamenii”, iar vreo 40% se eschiveaza (“nu stiu”, “nu raspund”, “alt raspuns”, “nimic”).
Ce concluzie se poate trage de aici? Mai nici una. Tiganii traiesc alaturi de noi, de etnicii romani, mai si comunicam cu ei, dar – atita timp cit nu ne agreseaza si nu ii agresam – ne sint cam indiferenti. Cum le sintem si noi lor. Dar asta e alta poveste.