Filmul este adaptarea unor benzi desenate cult in SUA si Canada, realizate de un anume Bryan Lee O’Malley, recompensate cu o tona de premii, iar povestea suna cam asa:
Scott Pilgrim este un pusti de 23 de ani, basist intr-o trupa de amatori din indepartatul Toronto, pentru care dragostea nu e lucru usor. Desi mare cuceritor, Scott sufera inca dupa prietena care l-a parasit pentru un rockstar, este incurcat cu o liceeana chinezoaica de care nu prea stie cum sa scape, iar in viata lui tocmai a intrat pe role frumoasa si strania Ramona. Scott se indragosteste de ea, dar curind descopera ca pentru a cuceri inima tinerei are de infruntat inainte pe cei “sapte fosti prieteni malefici”.
Pina aici, totul suna a banala poveste cu tineri. Numai ca… Cei sapte ex-prieteni au puteri de X-Meni – de la skater-ul devenit actor popular la rockstarul vegetarian (Brandon Routh – parodiindu-si rolul din Superman Returns), de la lesbiana ninja la diabolicul sef de casa de discuri (Jason Schwartzman). Scott insusi, jucat de un Michael Cera care arata la fel de eroic precum Woody Allen, lupta la fel de bine cu pumnii, chitara bass, sabia de samurai si isi transforma adversarii in pumni de monede. Asta cind nu fuge pe geam de amica asiatica sau se prabuseste, zdrobit, pe salteaua amicului sau gay (Kieran Culkin, fratele lui Macauley) care il piraste telefonic surorii sale mai rapid decit impusca John Wayne un bandit. Ca sa nu pomenim de “ex”-ul indian care, in mijlocul luptei, se opreste pentru un numar de muzica si dans aerian “made in Bollywood”.
Practic, regizorul Edgar Wright – un britanic ce a dat lovitura cu excelenta comedie romantica cu zombi Shaun of the Dead si cu seria Spaced – reuseste sa realizeze un melanj perfect intre film, comic-book si jocuri video, intr-o demonstratie spectaculoasa a ceea ce poate insemna suprarealismul in cultura geek. Cam prea “geek” – asta ar putea fi singurul repros, multi spectatori ar putea sa scape toate referintele parodice la jocuri video sau ar putea sa considere ca, pina la final, filmul da in supradoza.
Scott Pilgrim vs. the World a debutat in aplauzele majoritatii criticilor (si a regizorilor Kevin Smith si Quentin Tarrantino), dar publicul a avut ceva cu el si, in cele din urma, in ciuda calitatilor sale, s-a soldat cu un esec nemeritat la box office. De ce? Greu de spus, probabil felul in care s-a facut publicitate filmului a fost gresit si nu a reusit sa atraga in sali nici spectatorii de peste 30 de ani, nici pe cei sub 30. Culmea este ca cei de la studiourile Universal au stiut, se pare, ca va fi un esec, dar au sustinut filmul, pe care il considera o reusita artistica. Un motiv in plus ca Scott Pilgrim sa fie descoperit acum pe DVD.
Speed Racer, un film extrem de spectaculos si de bine facut
Filmul lui Edgar Wright nu este singura productie care isi permite sa riste un esec amestecind codurile cinema-ului, benzii desenate si jocurilor video. Iata alte doua exemple, care se gasesc si la noi pe DVD (altul decit transpunerile extrem de fidele ale romanelor grafice 300 sau Sin City).
Un foarte bun exemplu ar putea fi (atit din punct de vedere al freneziei vizuale, cit si al lipsei de succes la publicul larg) Speed Racer, o adaptare dupa un popular serial anime din anii ‘60, semnata de fratii Wachowski.
Cei doi frati au facut tot posibilul, cu ajutorul unor efecte vizuale extraordinare, ca un film cu actori reali sa semene pina la confuzie atit cu serialul de animatie japonez, cit si cu jocurile video. Rezultatul: un film pentru copii extrem de spectaculos si de bine facut. Publicul si criticii n-au fost prea entuziasmati; probabil, dupa Matrix, asteptau ceva similar din partea Wachowski Bros numai ca, de data aceasta, n-au mai primit Planton combinat cu kung-fu. S-a reprosat fratilor ca au jucat prea mult Speed Racer inainte de a regiza adaptarea. Un critic malitios se intreba chiar daca acest film este productia cu cele mai mari sanse de a da dureri de cap pustilor sau, dimpotriva, cel mai scump “art-house movie” facut vreodata.
Un exemplu ceva mai “respectabil” din punct de vedere al succesului este un film scris, regizat si jucat de chinezul Stephen Chow in 2004. Aici lucrurile sint clare: chiar daca uriti productiile cu arte martiale trebuie sa vedeti neaparat Kung Fu Hustle. Dupa ce, citiva ani mai devreme, reusise sa casatoreasca cu succes artele martiale si fotbalul, Stephen Chow reuseste de data aceasta sa combine kung-fu si efecte speciale cu filmele lui Tex Avery. Rezultatul e greu de descris in cuvinte. “E ca si cum Jackie Chan si Buster Keaton se intilnesc cu Quentin Tarrantino si Bugs Bunny”, comenta popularul critic Roger Ebert. Pacat ca acest rezultat nu a contat suficient cit Stephen Chow sa realizeze, asa cum era vorba, remake-ul de la Green Hornet care a fost, in schimb, transformat intr-un talmes-balmes suspect sub semnatura lui Michel Gondry.