Magiunul pe care il faceam intr-un recipient mare, un cazan pus pe pirostrii uriase, invirtind materia aceea plina de bulbuci cu o lopata de lemn, pe rind, dupa cum oboseam, il numeam povidla... (Venea si Veta, fiica mai rasarita, blonda, a dascalului din Munteni, la invirtit, ca sa capete citeva kilograme de povidla; tin minte ca […]
Tristetea... Nu mai stii cum se rostogoleste boaba cristalina pe frunza lata de brustur, cum straluceste pe gardurile vechi, pe traversele solide, imbibate cu pacura, ale liniei ferate, in iarba din santuri, in freamatul tufisurilor de otetari. Ai uitat ghizdurile inverzite de muschiul imborbonat al fintinilor familiare. Abia-ti amintesti […]
Cine vine linga mine? Nu cumva chiar profa de romana? Cea care imi corecteaza textul scris la dictare, asezindu-mi-se alaturi (colegul e absent!), atingindu-ma cu soldul ei moale, asa, ca si cum ar fi din intimplare... lasindu-si sinul cald pe bratul meu subtire, suflindu-mi in obraz cu o respiratie usor precipitata cind intelege […]
La Dolhasca in primii ani, umblam cu o sareta prin satele comunei, cea mai mare din judetul Suceava... Invatasem sa strunesc singur iapa blinda, cu ochii langurosi, parca indemnindu-ma la pacate nelumesti, cu crupa imbietoare, saltata in trapuri dumnezeiesti, coada nervoasa, aruncata dulce in parti, ca sa-i apere misterul de mustele […]
Sint intr-o librarie total schimbata. Am mai fost in ea, dar acum e altfel aranjata, are etajele (de fapt unul singur, cred) intortocheate. Libraresele sint aceleasi... sau mi se pare mie... Oricum, vorbesc la telefon cu fetele de la subsol, de la depozit, sa imi aduca o carte care nu e in raft... Spun ceva, au cartea, apoi nu mai […]
Am visat ca eram la Dolhasca! Dar cite schimbari... In cele doua camere inchiriate (un antreu transformat in bucatarioara si o camera imensa folosind la toate, mai ales ca dormitor) intram suind trei trepte late de ciment. Acum, gazda imi facuse o scara subtire, parca din grisine, care se sfarmau daca o intrebuintam. M-am plins ei, […]
Din nou un vis a carui rautate nu poate fi rezolvata decit prin trezire... Sint in blocul unde locuiesc, dar nu e cel real, ci unul cu foarte multe etaje, cu un lift enorm, cu multe intrari. Vecinii, in schimb, ramin aceeasi. E nevoie sa-mi reamenajez intreaga toaleta. Jos ma asteapta noile piese din care va fi compusa. Vecinele, […]
In padure era un aer moale, cald, umed, controlat de zine si furnici... Zinele, din cauza singuratatii si-a lipsei unor basme pe masura lor, devenisera cam nerusinate, faceau pe unde apucau "fapte bune" cu padurarii sau cu vinatorii intilniti intimplator, ba chiar si cu piticii, cam debusolati si ei... Apoi se spalau grijulii in izvoarele […]
Si pentru ca printesele au si animalutele lor preferate, cu care se joaca in fel si chip, Serban Foarta ni le prezinta in stilul lui inconfundabil!
***
FLUTURE NEGRU: "Fluturele negru-i heraldul deznadejdii. Ca faldul, oarecum, al flamurilor negre. Negrul e negru. Pierderea nadejdilor si-a sentimentelor […]
***
FLUTURE NEGRU: "Fluturele negru-i heraldul deznadejdii. Ca faldul, oarecum, al flamurilor negre. Negrul e negru. Pierderea nadejdilor si-a sentimentelor […]
Placerea de a intra cit mai mult in intimitatea printeselor e lecuita doar prin aflarea a fel de fel de amanunte presarate cu ingeniozitate in cartea tradusa de Serban Foarta. Duc mai departe rasfoirea si copierea pe matase a nebanuitelor nastrusnicii...
***
TOTEM: "A face uz de un totem nu-i lucru greu, […]
***
TOTEM: "A face uz de un totem nu-i lucru greu, […]