Atunci cand va fi atinsa aceasta cifra, incasarile totale ale celor 11 filme Marvel vor depasi cele 7,7 miliarde de dolari stranse de cele opt filme din seria Harry Potter si vor urca mult peste incasarile seriilor James Bond, Razboiul stelelor sau Stapanul inelelor.
Universul Cinematografic Marvel (UCM), care integreaza cele 11 capitole de pana acum, va deveni cea mai de succes franciza cinematografica din istorie.
In mijlocul acestui Univers, Razbunatorii, adica nucleul celorlalte sub-francize, va fi razbunat de Editura Marvel care, ani de zile, a stat in umbra rivalilor de la DC Comics.
Pe marginea prapastiei
Acum 15 ani, Marvel, a carui dominatie este suprema in industria divertismentului de astazi, a scapat la mustata de faliment. Grupul a aparut in 1939 sub numele de Timely Comics, la 5 ani dupa DC Comics. Vreme de decenii editura a crescut, si-a depasit rivalii, iar in cele din urma a ramas, alaturi de DC, unul dintre cei doi zei care isi disputau piata comics-urilor.
In ceea ce priveste adaptarea comics-urilor la filme, Marvel nu s-a putut compara niciodata cu DC, care a avut un succes imens cu Superman (1978) si Batman (1989). Marvel era silit sa joace rolul de „vioara a doua“, cu seriale de animatie de sambata dimineata si cateva incercari ridicole pentru marile ecrane, cum a fost esecul lui Howard The Duck, in anii ‘’80.
Unul dintre motivele acestui insucces consta in faptul ca, tehnic, lumea filmului nu era pregatita pentru supereroi. „Inainte de Terminator 2 nu exista tehnologia pentru a realiza ceva convingator”, spune Sean Howe, autorul cartii Marvel Comics: The Untold Story.
Dar cand tehnologia a fost in sfarsit gata pentru supereroi, Marvel, care devenise companie publica la sfarsitul anilor ’80, se afla pe marginea prapastiei financiare. Piata comics-urilor s-a prabusit in 1993, vanzarile au scazut cu 70 la suta, pretul actiunilor Marvel tindea spre „microscopic“.
Marvel a fost salvat prin fuziunea cu ToyBiz, o companie producatoare de jucarii, al carei presedinte, Avi Arad – designer israelian de jucarii, mare amator de comics-uri si de motociclete Harley Davidson –, a devenit si presedinte al diviziei de filme Marvel.
Noua metoda Marvel
Arad a analizat proprietatile Marvel incredintate studiourilor de la Hollywood spre a fi transformate in filme si a decis ca, pe viitor, sa se ocupe de scenarii, distributie, regizori si abia apoi sa vanda intregul pachet unui studio. „Un mare studio dezvolta cam 500 de proiecte concomitent, e usor sa te pierzi printre ele. Chestia asta nu merge pentru noi si n-o s-o mai facem. Punct“, a explicat Avi Arad intr-un interviu in „The New York Times“ in 1996.
Noua metoda Marvel a dat roade. 20th Century Fox au cumparat X-Men, Sony a luat Omul-Paianjen, iar studiourile New Line trilogia Blade. Un imens succes. Brusc, in pragul noului mileniu, filmele cu supereroi deveneau respectabile si teribil de apetisante financiar.
Numai ca nici macar supereroii nu se pot pune cu rechinii Hollywood-ului, iar Marvel, da, avea filme de succes, dar nu prea vedea profitul. „Grosul“ se oprea in portofelul marilor studiouri.
Un articol din „Slate“ detaliaza cifrele: de pe urma primului film cu Blade, Marvel a castigat exact 25.000 de dolari, iar din cele 3 miliarde generate de succesul primelor doua filme cu Omul-Paianjen (incasari din sala, DVD, produse derivate), Marvel a primit doar 62 de milioane.
Mai mult, fiindca Hollywood-ul s-a prins ca supereroii „merg“, a aruncat pe piata filme de proasta calitate precum Elekra, Daredevil sau Punisher, al caror insucces putea compromite intregul gen.
Din nou, Marvel s-a gandit sa intervina. A facut-o intr-un fel nemaivazut pana atunci.
Un plan riscant
In acest moment isi face aparitia un anume David Maisel, care este numit „Chief Operating Officer“ la Marvel si care a pus la cale un plan financiar pentru a construi propria industrie de filme. Banii au fost gasiti de Maisel la celebrii Merrill Lynch, care s-au angajat sa finanteze proaspetele studiouri cu 525 de milioane de dolari pe o perioada de 8 ani, timp in care trebuiau realizate 10 filme cu Ant-Man, The Avengers, Black Panther, Captain America, Cloak & Dagger, Doctor Strange, Hawkeye, Nick Fury, Power Pack si Shang-Chi. In caz de esec, Merrill Lynch ar fi primit drepturile asupra unor personaje din portofoliul Marvel. Insa la mijloc era o smecherie.
„Printre aceste personaje erau Razbunatorii, numai ca cei de la Marvel n-au spus cine erau exact acesti Razbunatori“, dezvaluie Sean Howe. „Daca stii istoria comics-urilor, stii ca din echipa Razbunatorilor au facut parte, de-a lungul vremii, vreo 50 de personaje.“
Asa ca, in caz de necaz, Marvel ar fi putut pastra membrii importanti ai echipei si ar fi dat finantatorilor drepturile asupra unor personaje obscure precum Jake of Hearts sau Two Gun Kid.
Din fericire nu s-a ajuns la asa ceva. Cei de la Marvel s-au pus imediat pe treaba si i-au recuperat pe Iron Man, Black Widow, Thor si Hulk de la studiourile de la Hollywood si s-au apucat sa construiasca ceea ce avea sa se numeasca Universul Cinematografic Marvel, un lucru nemaiincercat pana atunci. Si un pariu mai riscant decat o partida de ruleta ruseasca trucata.
Un univers cat o mitologie
De-a lungul vremii, Marvel, la fel ca si DC Comics, a lansat o armata de personaje cu succese variabile, ale caror povesti se intrepatrund formand o tapiserie de povesti mai complexa decat o mitologie. Pana la punerea in practica a „initiativei Razbunatorilor“, nimeni nu se gandise sa aduca aceste mitologii pe marile ecrane.
Fiecare supererou ramanea circumscris propriului sau univers: Superman in Metropolis, Batman in Gotham City, Omul-Paianjen in New York.
Producatorul Kevin Feige, numit presedinte al studiourilor Marvel in 2007, a fost cel care a stiut cum sa construiasca acest imens UCM. Avea sa porneasca cu filme dedicate cate unui supererou in sine – Iron Man, Hulk, Capitanul America, Thor. Al cincilea film, care incununa aceasta „Faza 1“, cum a fost numita de cei de la Marvel, avea sa fie Razbunatorii, o productie care reuneste cei cinci supereroi intr-o singura poveste. In acelasi timp, fiecare film ar fi fost „ca o reclama“ pentru urmatorul din serie, dar fiecare astfel de episod a fost un pariu riscant.
Primul, si cel mai riscant dintre ele, a fost Iron Man: un supererou mai putin cunoscut publicului, regizat de un tip venit din zona „indie“, Jon Favreau, avand in rolul principal un actor a carui cariera era plina de probleme, Robert Downey Jr.
Cu toate acestea, Iron Man a fost un mare hit, a pus prima caramida UCM si, cu amestecul lui de comedie si actiune, a dat tonul viitoarelor productii Marvel.
Iar, la final, Iron Man a aratat fanilor ce urmeaza, cand, spre marea surprindere a tuturor, Iron Man/Tony Stark este cautat de Nick Fury (inevitabilul Samuel L. Jackson), seful fictionalei agentii S.H.I.E.L.D., care ii propune sa faca parte din „initiativa Razbunatorii“.
„Credeai ca esti singurul supererou din lume?“, a intrebat ironic Nick Fury. „Domnule Stark, faci parte dintr-un univers mult mai mare“.
Restul este deja istorie.