Marti, pe 1 decembrie, s-a nascut fiica miliardarului Facebook. Mark Zuckerberg i-a dat numele Max si i-a scris o scrisoare in care ii promite fetei, in numele unui viitor mai bun pentru ea si pentru restul planetei, sa isi puna la dispozitie 99% din actiunile Facebook unei organizatii caritabile deschise cu ocazia nasterii sale. „Ca toti parintii, ne dorim sa ai o viata mai buna. […] Ne vom face si noi partea noastra, nu doar pentru ca te iubim, dar si pentru ca avem o responsabilitate morala fata de copiii din generatia urmatoare. Noi credem ca toate vietile sunt egale, iar asta inseamna inclusiv oamenii ce vor trai in generatiile viitoare, mai mult decat cei care traiesc azi.“
Suma promisa a fost evaluata la 45 de miliarde de dolari, devenind una dintre cele mai mari donatii din istorie. Cei care urmaresc indeaproape actele caritabile ale bogatilor spera ca gestul tanarului tatic sa inspire un nou val de „caritate competitiva“. Cu alte cuvinte, cei ultra-bogati sa se intreaca in a oferi donatii pentru diverse cauze, chiar si din pur orgoliu, daca nu din cauze mai nobile. Despre concept s-a vorbit pentru prima data in urma cu patru ani, cand Warren Buffett (magnat american) si Bill Gates (fondatorul Microsoft) au lansat „Pactul caritabil“, prin care i-au provocat pe milionarii lumii sa isi doneze cel putin 50% din avere. Multi dintre cei care au raspuns invitatiei au fost persoane care deja faceau donatii consistente pentru acte caritabile, dar s-au alaturat in mod public pactului tocmai pentru a-i inspira si pe ceilalti.
Miscarea pare sa fi reusit. Pana acum, s-au alaturat pactului peste 140 de milionari. Motive pentru a dona sunt suficiente, dincolo de purul altruism: cladiri si monumente care le poarta numele, scutiri de taxe, dorinta de a lasa mostenire ceva bun, mandria sau pur si simplu spiritul de competitie.
Cu toate acestea, oamenii bogati inca sunt, procentual vorbind, mai putin darnici decat persoanele cu venituri mici. In medie, americanii cu venituri sub 100.000 de dolari pe an doneaza o parte mai mare din averea lor pentru acte caritabile decat cei cu venituri de peste 200.000 de dolari pe an. Daca marile donatii se duc spre cauze deja privilegiate, universitati, institute culturale si spitale, donatiile oamenilor simpli tind sa finanteze mai degraba cauze sociale: ajutarea celor fara adapost, fara mancare sau fara joburi.
De altfel, in ciuda succesului „Pactul caritabil“, Warren Buffett a marturisit ca a primit si nenumarate refuzuri. „Pentru ca am sunat numerosi miliardari, m-am gandit ca daca ei nu reusesc sa isi promita 50% din avere, poate ar trebui sa scriu o carte despre cum sa te descurci cu doar 500 de milioane de dolari. Se pare ca multi oameni nu stiu sa faca asta.“
Intamplator sau nu, pe 1 decembrie, chiar in ziua in care Zuckerberg a facut anuntul, a avut loc cea de-a treia editie a unei noi sarbatori americane. Initiata in 2012, sarbatoarea se numeste „Giving Tuesday“ („Martea Caritabila“) si ii incurajeaza pe oameni sa isi doneze banii unei cauze nobile. Ma gandesc ca, daca Romania tot a importat Sfantul Valentin, Halloween-ul, Vinerea Neagra si Cyber Monday, poate n-ar fi rau sa mai copiem inca o sarbatoare, de data aceasta frumoasa.