Firmele se arata mai increzatoare, desi piata pe care acestea activeaza nu da semne concludente de dezmortire. Sa fie doar o perceptie a oamenilor de afaceri si o dorinta a acestora de a iesi cat mai repede din tunelul crizei sau intr-adevar tendinta este de crestere in toate domeniile? Greu de spus. Ceva semne sunt, dar numai in unele sectoare, nu peste tot.
Economia a crescut constant in ultimii ani, insa decalajul fata de tarile din vestul Europei e inca mare. Una e cresterea economica in Romania cu 3,8% sau 4%, dar altceva e ca Germania, spre exemplu, sa salte cu 1,5% sau 2%. Degeaba te lauzi ca ai crescut afacerea cu 50% in ultimul an, cand tu de fapt vindeai inainte cam de 500 de euro, iar acum vinzi de 750. La o cifra de afaceri de un milion de euro insa, o crestere de numai 5% inseamna 50.000 de euro. Depinde, asadar, la ce te raportezi sau, altfel spus, care e baza de pornire.
Economia Romaniei sta mult mai bine ca in urma cu 10 sau 15 ani, dar suficient de prost, daca ne comparam cu alte state din Uniunea Europeana.
Chiar si asa, in conditiile unei cresteri constante, exista cateva pericole, pe care nici tehnocratii lui Ciolos n-au reusit sa le indeparteze.
Anul trecut, cresterea economica s-a bazat in special pe consum, iar daca si in urmatorii ani vom cheltui peste masura se va repeta povestea din 2004-2008, cand cresterea economica de 6 sau 7% s-a topit la primele semne ale crizei, iar in final nu ne-a ajutat la mare lucru.
Revenind la optimismul oamenilor de afaceri pentru acest an, cei mai multi dintre acestia (8 din 10) si-au propus pentru 2016 sa creasca nivelul investitiilor. Totodata, doar o companie din 25 le va scadea, ceea ce iarasi e o veste imbucuratoare.
Un sector care duduie si unde inca exista loc pentru dezvoltare este IT-ul, cu o contributie la PIB in 2015 mai mare decat agricultura. IT-ul devine incet-incet un motor al economiei Romaniei, dar mai important, mare parte dintre specialistii acestui sector pot ramane sa lucreze in tara, pe fondul lefurilor ridicate.
Chiar si agricultura, in ciuda dependentei de conditiile meteo din fiecare sezon, s-a revigorat in ultimii ani, investitiile din bani europeni aratandu-si roadele si contribuind la cresterea unui sector ce parea lovit de soarta pentru totdeauna. Inca avem suprafete de teren care nu sunt suficient utilizate si care pot aduce beneficii, iar zona rurala, perceputa mai degraba ca sursa de regres, poate genera cresteri importante in urmatorii ani.
Semnele sunt incurajatoare in multe domenii, insa lucrurile nu se vor misca de la sine, daca guvernul/autoritatile locale nu vor arata mai multa flexibilitate si mai mult curaj in a rezolva chestiuni de care nu s-a atins nimeni in ultimii 25 de ani.
Cum micsoram decalajul intre zonele sarace ale Romaniei si cele mai dezvoltate? Cand vom avea o infrastructura pe masura asteptarilor, care sa impinga cresterea economica, nu s-o franeze? Exista un proiect de tara la care sa ne inhamam cu totii? N-am auzit de asa ceva, cum n-am auzit, mai ales in Moldova, de proiecte locale indraznete ale autoritatilor sau cereri ferme (nu electorale!) catre guvernul central.
Exista o limita dincolo de care economia fie nu va mai creste, fie va creste lent. Fara o infrastructura adecvata, ne vom bloca in marile orase, dar si in interiorul regiunilor. Una e sa faci 10 ore de la Iasi la Oradea si altceva e ca in 10 ore sa ajungi deja in centrul Austriei. De asemenea, daca ramai blocat de trei ori pe zi intr-un mare oras din Romania, afacerile nu vor prospera oricat de bine ai organiza compania pe care o conduci.
Am intalnit oameni de afaceri care spuneau ca asteapta de la autoritati doar sa dezvolte infrastructura si sa schimbe legislatia o data la sase sau noua luni.
2016 e un an ratat pentru marile proiecte. Nu vom avea nici o autostrada noua, din simplul motiv ca vechile guverne n-au lasat nimic in urma si n-au pregatit terenul pentru o astfel de lucrare. Partea proasta e ca nici guvernul Ciolos nu va lasa cine stie ce in spate, nu pentru ca nu si-ar dori sau ca nu poate, ci pentru ca timpul e scurt, iar mandatul se incheie in noiembrie.
Si atunci, care e sansa Romaniei in urmatorii 3-4 ani? Pe de o parte, suntem la mana contextului international, dar si a turbulentelor interne.
Daca nu vor aparea factori negativi, economia noastra va merge in sus, chiar daca nu la viteza pe care o asteptam. Daca din noiembrie incolo vom avea un guvern solid, pus pe treaba, atunci chiar putem spera sa mai recuperam din decalajul care ne separa de Europa. Greu de crezut, dar merita macar sa visam. In definitiv, daca oamenii de afaceri sunt atat de optimisti, noi, ceilalti, de ce am fi pesimistii de serviciu ai neamului?