Daca Antoine-Pierre de Bavier a cunoscut-o, foarte probabil, pe Clara Haskil in ambianta concertelor de la Zürich si Winterthur, animata de dirijorul Hermann Scherchen si de entuziastul om de afaceri, clarinetist si mecena care a fost Werner Reinhart, intalnirea cu Dinu Lipatti s-a petrecut in ambianta statiunii balneare din cantonul Valais, Crans-Montana.
De Bavier fusese internat in sanatoriul statiunii ani de zile si statuse chiar imobilizat o vreme din cauza unei tuberculoze osoase. Si-a putut relua concertele abia in 1942, cum nota sotia sa, Magdi, intr-un pretios album cu marturii documentare. Dinu Lipatti, abia ajuns in Elvetia, a devenit si el un pacient al sanatoriului de la Montana la inceputul anului 1944, dupa o prima suspiciune a medicilor ca ar fi suferit de asemenea de tuberculoza, cum ii povestea profesorului Mihai Jora in 1944 (vezi informata monografie din 1986 a lui Carmen Pasculescu-Florian, Vocatie si destin. Dinu Lipatti, omisa dintr-o recenta bibliografie pe un website „profesional“ lansat la Bucuresti).
Madeleine Lipatti povesteste in amintirile ei (alt volum „uitat“) ca la Montana „au legat prietenii solide, printre cei care au devenit adevarati prieteni“ fiind numiti Gonzague de Reynold (var al sotiei lui de Bavier), Carl J. Burckhard, Etienne de Beaumont, Antoine Pierre de Bavier etc. La dialogurile lor asistau „ca la o piesa de teatru“ si, noteaza ea cu modestie, „Dinu si cu mine ne facusem studiile muzicale la Paris, dar ignoram atatea lucruri ce apartineau Occidentului… eram doi tineri «tarani de la Dunare»!“.
Dinu Lipatti si A.-P. de Bavier au dat un prim concert, conform datei de pe program, la 26 februarie 1944, la clinica-sanatoriu La Moubra, cladire cu aspect avangardist construita in 1927 si destinata pacientilor unor maladii non-pulmonare, ceea ce explica prezenta in-delungata a lui Lipatti acolo si dupa clarificarea diagnosticului sau, leucemie. Magdi de Bavier inregistra concertul in caietul ei cu data de 27 februarie. Cei doi au cantat impreuna, in partea a doua a programului, Sonata in fa minor, op. 120 no. 1 pentru pian si clarinet de Brahms. Piesa ce nu figureaza in Repertoriul lui Dinu Lipatti, publicat in 1995 de Grigore Bargauanu si Marc Gertsch. Altfel intreaga seara a fost sustinuta de pianist (Suita in re minor de Händel, Sonata in Do major, op. 53, Aurora de Beethoven, Trei studii de Chopin, Liszt, La leggerezza, Ravel, Alborada del gracioso, M. de Falla, Danse rituelle du feu), unul din acele programe impecabile ce i-au adus admiratie si faima tanarului pianist roman inca de la primele sale concerte in Elvetia.
Lipatti era, intre timp, confirmat ca profesor la cursul superior de virtuozitate de la Conservatorul din Geneva, la 1 aprilie 1944. Dar salariul de profesor era insuficient pentru a plati medicii si sederile in Sanatoriul de la Montana, iar prietenii, intre care si A.-P. de Bavier si Clara Haskil, s-au straduit cat au putut sa faca lobby pentru el, sa-i fie parteneri si sa-i aranjeze concerte.
La 12 august 1944, la acelasi sanatoriu La Moubra, A.-P. de Bavier si violoncelistul cvartetului din Winterthur, Antonio Tusa, i se alaturau lui Lipatti, interpretand Trioul in la minor, op. 114 pentru pian, clarinet si violoncel de Brahms. Cateva zile mai tarziu, la 18 august, Magdi de Bavier nota in caietul ei: „Pentru interpretarea Trioului de Brahms, A.P. de Bavier a primit omagii speciale din partea profesorului Keller, care il numeste un adevarat interpret al lui Brahms, acela ce intelege cu sufletul sau aceasta muzica“.
O cronica semnata cu initialele A.K. aparuse in „Journal de Genève“ si facuse referinta cu predilectie la Dinu Lipatti: „De cativa ani, prietenii muzicii bune au ocazia, chiar in timpul unui sejur alpin, sa ii asculte pe marii maestri ai timpurilor noastre. Un concert intim tocmai a fost dat de artisti de marca la Moubra, la Montana, unde o elita muzicala din statiune si-a dat rendez-vous pentru a-i aplauda pe domnul Dinu Lipatti, pianist, pe domnul A.-P. de Bavier, clarinetist, si pe domnul A. Tusa, violoncelist. Programul a inclus lucrari de Bach, Scarlatti, Brahms si Chopin. Domnul Lipatti a interpretat cu maiestria pe care i-o cunoastem doua corale de Bach, trei sonate de Scarlatti si cateva nocturne si studii de Chopin. Marea Sonata op. 58 in si minor a revelat ca tehnica sa perfecta este pusa in slujba unui admirabil sentiment muzical“. (Va urma)
Legenda foto 1 si 2: Program de concert la Montana (col. Rose-Noël de Bavier)