Partidele au dezamagit atat de tare in ultimii 20 de ani, incat solutiile pe care le propun azi par basme cu Fat-Frumos si Ileana Cosanzeana. Si totusi vom avea un nou Parlament, indiferent daca la vot vin zece milioane de romani sau daca se prezinta doar sapte milioane. Ba chiar vom avea guvern si daca am presupune prin absurd ca vin doar zece alegatori la urne. Daca sase dintre ei aleg partidul X, atunci aceasta formatiune face singura guvernul. Daca insa in ultima clipa se mai decid trei alegatori sa voteze, iar preferinta lor nu merge catre X, atunci se schimba intreg jocul. {ase din 13 nu inseamna majoritate, pentru ca mai e nevoie de inca un vot.
La o prezenta mica, orice vot conteaza. Sa admitem ca vin la urne cam 40% dintre electori. Daca in ultimul moment alti 5% ies din casa si merg la sectia de votare, iar toti opteaza pentru acelasi partid, atunci formatiunea respectiva ia 10% din voturi in plus. Rezultat care rastoarna orice previziune.
Dincolo de optiunea fiecaruia si de campania plicticoasa, abia din seara zilei de duminica 11 decembrie incepe cu adevarat batalia politica. Posibil ca unii dintre absenteisti sa regrete ca nu s-au dus totusi la vot, mai ales daca diferenta intre cele doua blocuri va fi una redusa.
Fara a avea pe masa scorurile actorilor politici, putem face insa cateva scenarii:
1. PSD si ALDE se apropie de 50%, iar dupa redistribuire trec de acest prag. Vom avea atunci un guvern PSD-ALDE, cu premier din zona social-democratilor. Singura batalie va fi intre PSD si Iohannis pentru nominalizarea lui Liviu Dragnea ca premier. Presedintele poate obtine cel mult un alt nume de la PSD, dar oricum va fi un personaj apropiat de liderul PSD, pentru ca seful statului n-are prea mult spatiu de joc. Mai exista si varianta desprinderii unei aripi din ALDE, dar la acest scor e putin probabil sa asistam la o dezertare masiva din partidul lui Tariceanu.
2. PSD si ALDE fac impreuna putin peste 45% dupa redistribuire, iar nucleul Ciolos (PNL-USR) atinge 40%. Mai raman doua formatiuni pe margine, UDMR si PMP. La care se adauga minoritatile. Teoretic, Iohannis poate inclina balanta pentru ramanerea lui Ciolos la Palatul Victoria. E doar o ipoteza, pentru ca stim prea bine ca PSD se pricepe la negocierile nocturne. Plus ca, sub spectrul ramanerii in opozitie, PSD poate plusa, pentru a obtine macar sprijinul unuia dintre cele doua partide. Social-democratii ar putea oferi ministere in plus, agentii, prefecti, orice, numai sa bareze drumul PNL-USR catre formarea unei majoritati. PSD ar putea flutura si pericolul pe zona Justitiei, adica ar promite imblanzirea DNA, fapt ce ar conta in luarea unei decizii in UDMR sau PMP, unde sunt destui oameni cu probleme penale. In aceasta varianta se anunta negocieri aspre de o parte si de alta, iar rezultatul e imprevizibil. Daca PSD reuseste manevra, se va merge probabil si pe racolari ulterioare din zona opozitiei, caz in care social-democratii s-ar putea debarasa la un moment dat de PMP si UDMR.
3. PSD ia in jur de 40%, insa ALDE nu intra in Parlament. Vom avea foarte probabil guvern Ciolos.
4. PMP nu intra in Parlament, dar UDMR trece pragul. PSD plus ALDE au prima sansa sa faca guvernul.
5. PRU atinge 5%. Jocul se inchide daca si ALDE face pragul. ~n acest caz PSD, ALDE si PRU vor forma lejer majoritatea. Scenariul complica insa viata PSD, pentru ca un PRU in Parlament il va readuce in prim-plan pe Victor Ponta, omul dorit de PRU in functia de premier. Chiar si fara functia de prim-ministru, Ponta va incepe asaltul la Dragnea in interiorul partidului, putand santaja oricand PSD cu plecarea spre PRU.
In concluzie, pentru PSD e vital sa depaseasca 40%, dar sa treaca si ALDE de pragul de 5%. Pentru blocul PNL-USR este esential sa nu fie sub 40%.
Calculele vor fi date peste cap in cazul unei prezente masive la vot, caz in care partidul dezavantajat este PSD.