La cateva luni dupa un al doilea sezon de succes al acestei serii, a venit si raspunsul britanic: BBC One a lansat SS-GB, un serial cu o tematica similara, bazat pe un roman (publicat si la noi, in anii ’90) al unui popular autor de thrillere, Len Deighton.
Daca in lumea imaginata de Dick actiunea se petrece in anii ’60, intr-un univers in care fortele Axei au castigat cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar America este impartita intre Japonia Imperialista si Germania nazista, la Deighton scenariul este lejer diferit, dar la fel de sinistru.
Actiunea din SS-GB se desfasoara in 1941. Operatiunea „Leul de mare“ a fost un success, iar Anglia a fost cucerita de armatele germane. Regele este inchis in Turnul Londrei, Winston Churchill a fost executat, restul familiei regale s-a refugiat in Noua Zeelanda. Tot jocul razboiului a fost dat peste cap: Statele Unite nu au apucat sa se angajeze in acest conflict ramas european si sunt silite sa coexiste cu noua ordine germana din Europa. Pactul Ribentropp-Molotov inca n-a fost incalcat si sovieticii sunt aproape aliati cu Hitler.
Literatura lui „Si daca?…“
Ucronia sau istoria alternativa a fost foarte multa vreme un subgen al literaturii SF, vizita nu foarte des de catre autori. Istoria lui este insa mult mai veche, caci inca dinainte de Christos, in Cartea a IX-a din Ab urbe condita, romanul Titus Livius si-a pus intrebarea, ce s-ar fi intamplat daca Alexandru Macedon, in loc sa mearga spre Orient, s-ar fi extins spre Apus si ar fi intrat in conflict cu Roma.
Dintre subiectele ucroniilor, pare deosebit de popular, mai ales in lumea anglo-saxona, acest scenariu alternativ in care Axa (in special nazistii) si nu Aliatii sunt castigatorii ultimei conflagratii mondiale. Iar „istoria“ acestui scenariu dateaza chiar de dinaintea razboiului.
Primul exemplu nu este o istorie alternativa propriu-zisa, ci un roman speculativ fiindca a aparut in Europa in 1937. Noaptea svasticii de Katharine Burdekin (sub pseudonimul Murray Constantine) se inspira din afirmatia lui Hitler ca „Reichul va dura 1.000 de ani“ si descrie un posibil viitor intr-un moment in care, in Europa, ascensiunea miscarilor fasciste parea de neoprit, iar pacifistii erau in stare de orice pentru a nu-l supara de Hitler. Felul in care Katharine Burdekin isi imagineaza lumea sub nazisti este de un realism terifiant.
„Avand in vedere cand a fost publicat si cat de putin se stia pe atunci despre regimul nazist, romanul este ciudat de profetic si intuieste perfect natura nazismului“, noteaza jurnalistul Darragh McManus intr-o recenzie publicata de „The Guardian“.
Noaptea svasticii
Cartea doamnei Burdekin a fost insa uitata vreme de multi ani, pentru a fi redescoperita in anii ’80. Pana atunci, scenariul victoriei Axei incepe sa revina, discret, in cultura populara in anii Razboiului Rece. Dar, intre timp, scenariile care prezentau o victorie nazista au fost folosite in timpul razboiului, ca propaganda, sau in primele istorii alternative pe acest subiect, realizate imediat dupa victoria aliata, dar ramase foarte putin cunoscute. Un exemplu este Noi, Adolf I, al autorului maghiar Gáspár László, publicat in 1945, la doar cateva luni de la victorie. Un alt exemplu este piesa Peace in Our Time (1946) de Noël Coward, dramaturg al carui nume se afla trecut in Cartea neagra (Sonderfahndungsliste G.B.) redactata de nazisti, o lista cu personalitatile britanice si nu numai care trebuie ucise dupa cucerirea Angliei. Pe aceasta lista mai figurau aproape 3.000 de nume, printre care se aflau Sigmund Freud, Virginia Woolf, H.G. Wells si Aldous Huxley.
De fapt, lumea descrisa de Len Deighton in SS-GB nu este pura fictiune. Atat scriitorul, cat si scenaristii adaptarii BBC au consultat planurile reale ale invaziei si planurile (extrem de precise si amanuntite) pentru regimul ce trebuia instalat de catre nazisti. Din acest punct de vedere, SS-GB este cat se poate de realist.
Realitati alternative
Exista o lista foarte lunga de istorii alternative care prezinta victoria nazista. Este un subiect ce a fost abordat atat in carti, cat si in filme, in seriale TV (de exemplu, unele episoade din Star Trek), chiar si in jocuri video (franciza Wolfenstein, printre ele).
Cateva sunt foarte cunoscute, altele nu.
Alaturi de Omul din castelul inalt, scris de Phillip K. Dick in 1961, o astfel de lume este decorul lui Fatherland, roman de Robert Harris din 1964 (adaptat de HBO in 1994, cu Rutger Hauer in rolul principal), The Sound of His Horn, roman din 1952 al diplomatului britanic John William Wall, It Happened Here, film britanic din 1964. Hitler si nazistii sunt de asemenea subiectul, in cheie fantastic-umoristica, a seriei de filme Iron Sky, iar Phillip Roth isi imagineaza si el o America fascista in The Plot Against America (2004).
Insa, oricat de lunga este aceasta lista, subiectul abia acum este cu adevarat popular.
Scriitorul Matt Mitrovich este un expert al istoriilor alternative – „un subgen al fictiunii al carei autori schimba istoria in povestile lor“. Cele legate de un alt deznodamant al celui de-al Doilea Razboi Mondial sunt, in opinia lui, cel mai populare in lumea anglo-saxona. „Scenariul in care nazistii castiga este cel mai popular in Anglia si Statele Unite, fiindca aceste tari nu au experienta ocupatiei naziste“, spune Mitrovich. „De exemplu, in Franta, nu prea vezi astfel de povesti. Ei stiu ce inseamna sa fii ocupat de nazisti, nu mai trebuie sa isi imagineze acest lucru.“
„Istoriile alternative ocupa o nisa speciala“, spune Gavriel D. Rosenfeld, profesor de istorie la universitatea Fairfield si autor al studiului The World Hitler Never Made: Alternate History and the Memory of Nazism. „Genul are fanii lui, oameni chiar foarte dedicati. Dar nu s-a bucurat niciodata de o popularitate de masa“. Omul din castelul inalt este primul astfel de produs alt-history care a atras un public ce a ignorat si ignora genul.
Lumea in care am fi putut trai
De ce aceasta popularite? Ce o explica? „Ipoteza mea“, spune Gavriel D. Rosenfeld, „este ca Omul din castelul inalt poate fi vazut ca un fel de analogie cu America post 9/11. S-ar putea face paralele: celulele teroriste, The Patriot Act – suspendarea libertatilor civile, Guantanamo, Abu Ghraib – tortura. Spectatorii pot vedea, poate, in aceasta premisa alternativa o reflectie a unei tari pe punctul posibil de a deveni fascista. Serialul ar putea fi inteles nu ca o alegorie a lumii in care traim, ci a celei in care am putea trai daca vom lasa garda jos“.
Dar, in ce priveste Omul din castelul inalt, nu brutalitatea unui regim nazist stapanind America a impresionat cel mai mult, ci ceva si mai tulburator. „Este felul in care serialul prezinta americanii colaborand cu nazistii. Spre deosebire de imaginea legendara a Marii Generatii care a luptat in razboi si a salvat lumea de tiranie, serialul prezinta poporul american care nu lupta, ci este definit de colaborationism.“
Care este adevarata realitate?
Matt Mitrovich este si el de aceeasi parere: „Interesul pentru istorii alternative a crescut in ultima perioada. Sunt multi cei pe care ii atrage ideea ca traim, de fapt, intr-o istorie alternativa fiindca lucrurile nu par a merge conform planului, iar acesta e un motiv pentru succesul Omului din castelul inalt. Nu trebuie decat sa compari scenariile contrafactuale si realitatea. Exista o ambiguitate care caracterizeaza istoriile alternative: istoria reala, cea pe care o cunoastem este pusa in discutie“.
„Valoarea istoriei alternative este cea a indoielii“, spune Rosenfeld. Iar aceasta indoiala amplifica efectul acestor istorii contrafactuale asupra cititorilor si spectatorilor.
Spre deosebire de alte scenarii de gen, in Omul din castelul inalt, Phillip K. Dick, cu imaginatia sa de autor de SF, impinge perversitatea si mai departe. Personajul din roman, acel Om din castelul inalt, scrie o carte (in serial, cartea este transformata intr-o serie de filme) in care este prezentat un alt univers, in care nu nazistii au castigat razboiul, ci Aliatii. Este, la prima vedere, universul pe care il stim, cel al realitatii noastre.
Dar Dick sugereaza ca nici acel univers nu este cel real, ci doar una dintre realitatile alternative posibile.
Intr-un prezent in care filosofii si oamenii de stiinta investigheaza foarte serios insasi natura realitatii si se intreaba daca nu cumva traim intr-o realitate simulata ca in Matrix, implicatiile ideii lui Dick nu pot decat sa dea fiori.