Ca in cazul oricarei proceduri administrative care presupune deplasarea fizica la un ghiseu, de altfel. Reinnoirea pasaportului este sinonima cu o coliziunie iminenta a unui meteorit cu Terra stramoseasca. A face rost de acte, a le depune si a interactiona cu functionarii de la stat sau de la privat imi provoaca insomnii, e o problema care ma poate tine treaz cu noptile doar la gandul ca nu voi avea scapare si ca, oricat as amana, problemele nu au tendinta de a se rezolva de la sine niciodata. Nu stiu cate lucruri a mai reusit sa simplifice Comisia de Taiat Hartii a fostului cabinet Ciolos, dar cum nu scapi niciodata de frica de medicul dentist, la fel nu scapi de groaza de a avea de-a face cu o speta administrativa.
In era digitalului, oricat de priceput ai fi si de cat de mare ar fi viteza netului de la tine de-acasa, nu ai cum supravietui fara a lua contact direct cu operatorii de la ghiseele bancilor. Cele mai apropiate doua sucursale ale institutiei bancare de care m-am legat, cu certitudine, pe viata, sunt tot timpul aglomerate. Una deserveste studentimea, cealalta este frecventata de populatia numeroasa a cartierului pentru care plata online a unei facturi sau retragerea unor sume cash din bancomat fara asistenta unui functionar bancar sunt excluse. Cu totii sunt clienti si au aceleasi drepturi, doar ca, in ciuda unui flux crescut in ultimii ani, in functionarea acestor sucursale nu s-a schimbat nimic, iar timpul de asteptare mediu nu s-a redus sub o ora. O ora! Nici ghisee mai multe nu au aparut, nici angajati mai numerosi care sa deserveasca publicul dintr-o zona „fierbinte“ a orasului nu au rasarit. Din acest motiv, banca ma obliga sa practic transhumanta in cautarea altor filiale in care stiu ca, de regula, bate vantul. Va ofer gratis un pont: cautati sucursalele in jurul carora nu se poate parca, acolo nu se prea inghesuie musteriii. Fiti sfidatori, invingeti sistemul cu o simpla comanda la taxi! In situatia fericita in care te gasesti in fata unui angajat de la ghiseu, problemele sunt departe de a fi rezolvate. Discrepanta dintre procedurile standard de urmat si solicitarea ta personala se dovedeste a fi uriasa, incat uneori ar fi nevoie de un Serviciu de Mediere intre client si operatorul pe calculator. Sau, mai bine, un translator care sa asigure ca mesajul emis in cetateneza poate fi receptionat in bancareza. Un alt pont: nu va sfiiti sa cautati o solutie dumneavoastra insiva in locul acelui functionar, dupa ce i-o veti oferi va va privi ca pe-un prieten de-o viata!
In mod paradoxal, la ANAF este posibil sa gasiti mai multa bunavointa si intelegere decat la banca, depun marturie! Numai ca toata bunavointa se va dovedi absolut inutila, cata vreme functionarul foarte dragut habar nu are cum sa va ajute. Posibil sa nu inteleaga o iota din functionarea complicatului soft cu care s-a pus la punct ANAF-ul, motiv pentru care se va face, tot in spiritul sustinerii cetateanului platitor de taxe si impozite, un comitet de lucru departamental spre rezolvarea chestiunii. In urma colaborarii extinse in fata aceluiasi monitor a patru, cinci, sase sau oricati functionari ar fi necesari pentru a invarti o tasta, in cel mult o ora situatiile solicitate vor cunoaste intunericul tonerului din imprimanta si va vor fi servite in deplina armonie om-natura functionareasca. La final, faci o cerere scrisa de mana si, candva, nimeni nu stie cand, ti se vor restitui banii platiti in exces la bugetul de stat.
In urma oricareia dintre experientele descrise mai sus, ma simt un alt om. La finalul unei asemenea zile in care m-am confruntat cu rezolvarea unor presante probleme care presupun interactiunea „oamenii de la ghisee“, imi imaginez ca la fel trebuie sa se fi simtit si Stefan cel Mare dupa ce ostenii sai au castigat batalia de Podul Inalt cu otomanii lui Suleiman Pasa. Bucuria tine putin, pentru ca razboiul cu bancile si hartogaraia de stat nu se termina niciodata, sigur vom preda stafeta nepotilor si pe cand noi nu vom mai fi. Probabil de aici vine si aversiunea mea de a solicita produse la vrac in supermarket, pentru asta ar trebui sa ma conversez cu oamenii stapani peste cutit si cantar. Ma simt mult mai confortabil sa-mi aleg singur de la raft daca vreau neaparat sa cumpar ceva decat sa cer.