Nu vrea binele tarii si nu se gandeste la cei care vor razbunare impotriva unui PSD care calca in strachini. Am auzit zilele astea toate criticile posibile la adresa sefului statului, dupa ce Iohannis a acceptat fara nici un comentariu nominalizarea lui Mihai Tudose in functia de premier. Aproape ca am uitat cu totii de boacana PSD cu datul la gioalele propriului guvern. Dintr-o data, omul cel rau a devenit Iohannis. Nu Dragnea, cel care a provocat criza. Trebuia ca presedintele sa le-o spuna taios pesedistilor, sa reactioneze, sa fie rau. Adica sa rastoarne masa. Macar ne racoream, nu conteaza ca nu exista o alta majoritate in Parlament.
Se vede ca alegatorii de dreapta ii duc dorul lui Traian Basescu. Cel mai probabil, fostul presedinte ar fi mers la lupta. Ar fi actionat altfel. N-ar fi dat functia de premier PSD-ului, cu toate riscurile ulterioare. S-ar fi luat la harta cu pesedistii, am fi avut un intreg spectacol. Adica un imens circ.
Ce putea face in definitiv actualul presedinte? Avea vreo posibilitatea sa-l respinga pe Tudose? Sigur ca putea face asta, dar intram intr-o criza profunda, cu efecte greu de anticipat. Nu PSD ar fi avut de pierdut, pentru ca electoratul de stanga e mai putin atent la detalii, ci presedintele. Puteam ajunge inclusiv la suspendare, adica la o escaladare a conflictului politic. Posturile TV ale PSD ar fi urlat de dimineata pana seara, iar Iohannis ar fi intrat intr-o fundatura. In definitiv, habar nu avem daca a existat vreo negociere intre Dragnea si Iohannis pe tema nominalizarii lui Tudose, dar nu stim daca nu cumva alternativa in PSD la Tudose era Carmen Dan sau chiar Olguta Vasilescu.
S-o luam logic. Dupa trecerea motiunii de cenzura impotriva guvernului Grindeanu am revenit la situatia de dinaintea crizei. Tot PSD si ALDE detin majoritatea in Parlament, chiar daca la motiune parea ca lucrurile stau altfel. Alesii PSD din Timis si Caras (vreo opt-noua la numar) nu si-au anuntat demisiile din partid. E adevarat ca l-au sustinut pe Grindeanu, dar asta nu inseamna ca nu vor fi dedicati partidului pe mai departe.
Hai sa ne imaginam varianta in care Iohannis ar fi facut o alta nominalizare. Cine ar fi intrunit o majoritate in Parlament pentru sustinerea unui premier din afara PSD? Aici vorbim de guvernare, nu de satisfacerea unui capriciu. Da, PSD ar fi meritat o pedeapsa aspra, logic ar fi sa nu mai guverneze dupa cele intamplate in ultimele 14 zile, dar practic acest lucru e imposibil. Una este sa vrei, altceva sa si poti. Negocierile de la Cotroceni nu s-au facut pe impresii, ci cu realism, avand pe masa rezultatul alegerilor din 11 decembrie. Din acest punct porneste orice discutie. Simplificand, ne-am intors la momentul de dupa scrutinul de anul trecut, cu PSD si ALDE la peste 50 la suta in Parlament.
Singurul repros care i se poate aduce presedintelui e ca n-a amintit nimic despre actiunea iresponsabila a PSD de a-si darama guvernul. Putea s-o faca, chiar daca era vorba despre o simpla declaratie la Cotroceni dupa consultarile cu partidele. Dar presedintele nu e nici analist, nici chibit al opozitiei, ci ne-a obisnuit cu stilul sau rece si sobru. Nu e omul care sa arunce vorbe, desi ii era usor sa comenteze.
Ce va urma? Problema e daca PSD va reusi sa guverneze mai bine si daca investitiile se vor misca din loc. E greu de crezut ca vom avea altceva decat pana la momentul debarcarii lui Grindeanu. Mihai Tudose nu va iesi din cuvantul lui Dragnea, iar liderul PSD a dovedit ca singura sa preocupare este consolidarea puterii in partid. In paralel, Dragnea si cei din jurul sau vor incerca slabirea Justitiei, in principal a DNA, pentru ca libertatea lor e strans legata de averile cumulate.
Cu toate acestea, Liviu Dragnea nu s-a intarit, ci dimpotriva. Decizia de a-l arunca pe Grindeanu peste bord nu a fost privita cu ochi buni de intregul popor pesedist. De asemenea, in partid a aparut o falie (chiar daca nu una consistenta), dar cert e ca ruptura s-a produs. Inclusiv reactia baronilor din sud Badalau si Stanescu la nominalizarea lui Tudose arata ca e ceva forfota in PSD si ca nimic nu mai e ca inainte.
Normal ca Iohannis ar fi fost mai bucuros daca-l avea pe Ciolos la Palatul Victoria. Dar politica nu se face pe sentimente, ci pe calcule reci si pe negocieri de culise.
Partea proasta e ca mai nimeni nu crede in miracole si nici ca PSD se va comporta altfel decat in ziua cand a fost adoptata OUG 13 sau cand si-a daramat propriul guvern. Dar PSD nu e singur pe scena. Asa hulit cum e acum de propriii sustinatori, Iohannis are suficiente parghii pentru a corecta orice iesire in decor a echipei Dragnea. Posibil sa fie o pace de moment, iar razboiul sa reizbucneasca in toamna.