Guvernul PSD s-a ținut de cuvânt: guvernul Tudose a adoptat în această săptămână controversatele modificări la Codul Fiscal.
Am văzut tot felul de tabele, explicații de o parte și de alta, șiruri nesfârșite de cifre. Nu ne putem plânge că n-am avut dezbatere pe acest subiect. N-am abilități de economist, dar guvernul nu m-a convins că nu-i vorba doar de o păcăleală, cum se tot întâmplă de un an încoace cu multe alte teme importante lansate de PSD. Nu aceiași lideri PSD spuneau că nu va crește prețul benzinei, iar câteva săptămâni mai târziu prețul litrului de carburant sărea de cinci lei?
Revenind la modificările Codului Fiscal, e ciudat să mergi înainte cu proiectul de lege când toată lumea îți spune să stai în banca ta și să nu răstorni economia.
Un personaj a ieșit în evidență în ultimele zile. Și nu e vorba de Dragnea cel atoateștiutor, ci de Tudose. Considerat de mulți un posibil salvator al nației, dar și al PSD, Mihai Tudose și-a da arama pe față. În debutul ședinței de guvern în care se adopta ordonanța, hâtrul premier se rățoia la multinaționale. Nu că ar fi prima dată când un membru PSD se ia de companiile străine care activează în România, dar afirmații precum „multinaționalele au dat liber la oameni să iasă în stradă“ sunt periculoase și arată un mod primitiv de gândire pentru premierul unei țări europene. Ce dovezi are primul-ministru? Care sunt companiile străine care și-au fugărit angajații la manifestația din fața Palatului Victoria?
Numai în București activează zeci de mii de oameni în companii cu capital străin, pe când în stradă abia dacă au fost cu totul o mie de oameni. Același Tudose afirmă că s-au inflamat degeaba niște multinaționale și că fac agitație peste măsură. Mai mult, același premier a comentat acid și protestul angajaților de la Dacia Renault, susținând că aceștia au ieșit în stradă cu ajutorul șefilor unei companii care doresc externalizarea profiturilor din România. Cei de la Renault au reacționat, afirmând că nu ei au organizat protestul, ci sindicatul muncitorilor. În fond de ce au ieșit oamenii de la Mioveni în stradă? Și pentru Codul Fiscal, dar mai ales pentru lipsa autostrăzii Pitești-Sibiu. Tot interese străine sunt la mijloc? Păi nu ne crapă obrazul de rușine că vine o mare companie în România, investește zdravăn într-o uzină de automobile, dar statul nu e în stare să facă autostrăzi pentru ca marfa să ajungă mai rapid în toată lumea? Exporturile Dacia înseamnă cam 1% din PIB-ul României. Își permit Mihai Tudose și clica sa pesedistă să alunge Renault din România? O fi vreun investitor minune la Brăila (locul de baștină al premierului) și nu știm noi?
Repet, sunt afirmațiile unui premier și nu ale unui politician oarecare din Parlament. Declarațiile lui Mihai Tudose ajung imediat în toate cancelariile europene, iar de acolo și pe masa șefilor de companii din întreaga lume. Mai e România o țară în care merită să investești când vezi declarația halucinantă a premierului?
PSD se află de un an la guvernare. Dacă tot e atât de iritat de comportamentul companiilor străine și de faptul că profiturile ies din România, de ce guvernul n-a mișcat un deget pentru a corecta situația? Cine l-a împiedicat?
De fapt, aceasta pare să fie filosofia ultimului an de guvernare PSD. Străinii, multinaționalele, Soros. Pericol extern la tot pasul. Este clar că e nevoie de tratament egal pentru investitorii străini și cei autohtoni, însă pentru asta nu faci paradă anti-occidentală.
Am auzit-o recent pe deputata Steluța Cătăniciu întrebând un coleg de platou într-o emisiune dacă respectivul reprezintă interesele României sau ale Bruxellesului? Probabil că, dacă n-ar fi fost ambasadele, Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, România ar fi ajuns de mult în rând cu Belarusul.
N-aș fi crezut ca, la 10 ani după intrarea în Europa, România să mai aibă pusee naționaliste de acest gen. E firesc să ne apărăm interesele, să fim mai prezenți în politica europeană, dar nu așa vom reuși să ne impunem. Ce ar face Tudose, Dragnea și Tăriceanu dacă România s-ar trezi cu sancțiuni severe dinspre Bruxelles și dacă, Doamne ferește, în câteva luni patru milioane de români s-ar întoarce în țară din cauza sancțiunilor Uniunii Europene? Ce-am face dacă investițiile străine în România ar fi oprite dintr-o dată, iar accesul la împrumuturi pe piețele externe ar deveni unul greoi și la costuri pe care o țară ca România nu și le-ar permite? Unde vor să ne ducă oamenii ăștia? Când vom intra în normalitate?