… apropiindu-ti mult fata infantil-muiereasca de cea geamana, virtuala, indoindu-te viclean, scotind caraghioasa (ma pindeai sa observi daca ma uit!)… reliefind in aerul pudibond al incaperii fundul tau orgolios, futut si rasfutut… suprafete tulburi reflectind victorios ochii enormi, negri ca antracitul, cu sclerele opace, albe, bombate… Cautam in dulapurile ramase rufaria ta intim-somptuoasa… sau minuscul-deocheata… patata de urina, de secretiile zemoase, mirosind imbatator, lenjeria parasita, abandonata curiozitatilor mele hapsine de barbat singur acum… Ne-am si taiat la cite un deget, cu briceagul, ca sa ne amestecam singele, ni l-am supt lacomi, unul altuia, din ranile stoarse… sa raminem macar frate si sora intru… iar eu ti-am degustat, elegiac, licoarea menstruala… Si era o bucurie acuta, dureroasa, o fericire inabusitoare, cind intelegeam ca o sa revii, macar pentru a-ti lua o bluza inflorindu-ti buricul abrupt, o fusta pictata absurd, cu papagali la poale, o pereche de blugi strimti-manusa, o soseta alba, deraiata la franj, cu calciiul putin murdar, rupta in dreptul degetului mare, un chitibus de atirnat la git, un glont, o lama de ras, o pungulita aparent inutila, de pastrat smirna, levantica racoritoare… Podeaua era zguduita din timp in timp, intra in vibratie cu tramvaiele trecind huruitor pe strada… Atunci te speriai, te agatai de mine, strigai ca-i cutremur, ca ne prabusim… trebuie sa ne salvam, sa ne salvam neaparat, e nevoie… si cadeam imbratisati pe covoare, tu avind grija sa-ti asezi imediat picioarele slefuite pe umerii mei, sa-ti inalti bazinul cu pubis ascutit… Si gemeai glumet, femeieste, in doua feluri total deosebite, ritmic… Stii ce-i asta? Un meci, la Wimbledon, intre Dementieva si… ghici? Una dintre surorile Williams, riscam… Da, bai, cum de te-ai prins? Si-n toiul luptei, eu incercind, cu furie, sa-ti disloc oasele, cumva buimacit de voluptatea de a-ti desprinde de-a binelea crestele ilace, tu murmurindu-mi: impinge, trage, impinge, trage… stii ce e asta? Nope, gifiiam eu… Cineva care iese si intra, iese si intra… la libraria Eugene Ionesco, bai! Asa scrie pe usa, in interior si in exterior: impinge, trage… Ne lucreaza subliminal la pitulice… Hi hi hi!!! Iar daca imi dadeai un tiriit din departari albastre, te opreai brusc, ma alarmai… Hei, ai murit, ai lesinat, ai fugit iar de acasa cu rockerii aia ai tai jegosi, unde esti, ti-o dau la muie? Izbucneai intr-un ris pofticios, nestavilit, de papanas tavalit prin smintina… Chiar n-ai simtit, chiaaar n-ai simtit? Te-am strins de fir, bai! Cite dulci jocuri risipite-ntr-o frageda dragoste carnala… floribunda… Pe urma nici nu mai credeam ca existi… decit atunci cind te vedeam… si nici atunci, citeodata… Mi se parea ca-i un soi de fantasmagorie, un chilipir de psihopat sadea, ma straduiam sa nu se sparga vraja comica, protectoare, sa nu plesneasca precum un balon imens de papadie, imprastiind din nacela puful prin camera, usor, faceam eforturi dureroase de concentrare, imi adunam mintile in palmele strinse pe fruntea mea, pe fruntea ta, totusi reala, desteapta, neteda…