Suntem abia intrați în anul cel nou, așa că unele promisiuni pe care ni le-am făcut în luna decembrie încă rezistă. O parte dintre ele încă se hrănesc din voința și energia noului an și se îndreaptă spre pragul magic de 28 de zile în care o acțiune repetată devine obicei. Majoritatea, însă, supraviețuiesc doar în conștiința noastră, de unde se ridică din când în când la suprafață și ne dojenesc.
Veganuarie probabil nu a fost cea mai rostită, dar cu siguranță cea mai celebră rezoluție a anului 2018. În top rămân în continuare slăbitul, promisiunea de a face mai mult sport și de a mânca mai sănătos. Dar veganuarie a căpătat vizibilitate mai ales în rândul celor care folosesc intens internetul și mai ales Instagram. Veganuarie este provocarea de a avea o dietă vegetariană pe parcursul unei singuri luni, cu subînțelesul că o lună este suficientă pentru a converti pe oricine la o viață fără carne. Veganuarie este inițiativa unei organizații fondată încă din 2014, dar a devenit populară abia în 2017, pentru a exploda la începutul lui 2018. I-a ajutat foarte mult Instagramul, mai precis asocierea dintre rețeaua socială, nevoia de a părea interesant și faptul că fotografiile culinare sunt printre cele mai populare postări ale utilizatorilor. Dacă în 2017 au avut 60.000 de înscriși oficiali în mișcarea veganuarie, în 2018 sunt deja peste 150.000 de persoane care s-au angajat să nu mănânce carne. În anul trecut, aproape 60% dintre participanți au renunțat complet la carne și după luna ianuarie.
O altă rezoluție celebră este „secanuarie“, promisiunea de a nu mai consuma alcool în luna ianuarie. Problema unui ianuarie fără alcool este că vine după o lună de consum excesiv și este, științific dovedit, cea mai deprimantă lună a anului. Este frig, toate decorațiunile de Crăciun dispar, toate lucrurile care trebuiau să se schimbe în mod magic odată cu noul an rămân exact la fel. Secanuarie pare o provocare și mai dificilă decât veganuarie.
Așa se face că ziarele și revistele lunii ianuarie sunt pline de sfaturi despre „cum să îți ții promisiunile de Anul Nou“ în cinci, șapte sau zece pași. Sfaturile includ implicarea altor oameni (să îți compari cantitatea de legume mâncată cu un grup de prieteni), să spui public ce schimbare vrei să faci (presiunea socială poate crea suficient de multă vinovăție încât să te ajute să faci ceea ce ai spus că faci), să nu fii foarte dur cu tine atunci când greșești și să te întorci permanent la ceea ce te-a motivat să faci schimbarea.
În numărul din 15 ianurie, și „The New Yorker“ scrie despre revoluția rezoluțiilor, doar că dintr-o perspectivă un pic diferită. Schimbarea, dezvoltarea personală, optimizarea persoanei au ajuns o industrie. Avem rafturi întregi dedicate cărților de productivitate, de cum să îți schimbi viața, aplicații pe telefon care ne propun să ne mișcăm mai mult, să citim mai mult, să citim mai repede, să fim mai calmi, să fim sociabili, să fim mai sănătoși, să fim mai conștienți de ceea se întâmplă în jurul nostru, să fim mai atenți la sentimentele noastre. Persoana care ar trebui să fim în mod ideal devine din ce în ce mai îndepărtată de persoana care suntem acum. Așa că, poate, întrebarea mai realistă este dacă trebuie într-adevăr să ne schimbăm atât de radical sau, mai degrabă, să diminuăm așteptările. Soluția articolului? Să punem pe pauză dezvoltarea personală un pic și să facem mai multe plimbări prin pădure. Poate fi și asta o rezoluție.