Eddie Adams – Generalul Nguyen Ngoc Loan, seful Politiei Nationale a Vietnamului de Sud, executind un lider suspect al unei unitati de comando, fotografie, 1968 | Atletii americani de culoare Tommie Smith si John Carlos protestind pe podiumul de premiere la Jocurile Olimpice din Mexic din 1968 |
Razboiul din Vietnam a fost primul in care guvernul Statelor Unite nu a instituit cenzura informatiilor, fapt care a facut ca un numar mare de fotojurnalisti si artisti, unii profesionisti, altii doar amatori idealisti sau aventurieri, sa se alature trupelor americane si sa documenteze teatrele de operatiuni militare. Spre deosebire de razboaiele anterioare, cind informatiile de pe front treceau prin filtrul militar, de aceasta data opinia publica americana si mondiala putea vedea tragediile si ororile conflictului. Pe masura ce fluxul de imagini arata realitati cutremuratoare in care soldatii americani erau implicati, sentimentele anti-razboi in rindul tinerilor de acasa cresteau. „Sindromul” sacilor de plastic continind trupurile soldatilor morti trimisi acasa alimenta curentul pacifist in rindul populatiei americane, care nu putea sa se identifice cu un razboi departe de frontierele tarii si ale carui mize erau mai ales de ordin ideologic si geo-politic.
Fotografiile au jucat un rol in obtinerea drepturilor
In aceeasi perioada, in statele din sud, unde segregarea rasiala era o realitate in ciuda legislatiei ce asigura egalitatea in drepturi a albilor si negrilor, miscarile pentru drepturi civice ale populatiei de culoare au luat amploare sub conducerea unor lideri carismatici precum Malcom X si Martin Luther King. Imaginile fotografice din timpul manifestatiilor de protest ale negrilor din Sud, care infatisau represiunea brutala a fortelor de politie, au jucat si ele un rol in obtinerea graduala a drepturilor cerute.
Asasinarea lui Martin Luther King in 1968, in ciuda faptului ca acesta a militat constant pentru manifestari pasnice, a avut ca urmare proteste violente ale populatiei de culoare in statele din Sud. Alaturi de aceste violente manifestatii, un fapt simbolic a facut inconjurul lumii, atragind atentia asupra problemei rasiale din America. Atletii americani de culoare Tommie Smith si John Carlos, medaliati la Jocurile Olimpice din Mexic din 1968, au decis ca in timpul ceremoniei de premiere sa ridice pumnul infasurat in negru, simbol al solidaritatii lor cu lupta negrilor. Gestul lor, amplificat la scara planetara prin transmisia TV in direct prin satelit, a exprimat un mesaj direct si extrem de puternic. Atunci atletii au fost exclusi din Satul Olimpic. De-abia dupa treizeci de ani, gestul lor a fost reconsiderat de oficialitati, atletilor deveniti intre timp antrenori recunoscindu-li-se valoarea sociala si politica a atitudinii lor…