Intre ele, dirijorii Claudio Abbado, Daniel Barenboim si Valery Gergiev, violonistii Vadim Repin si Julia Fischer, solistii scenei lirice Rolando Villazon, Bryn Terfel, Joyce DiDonato si Natalie Dessay, violoncelistul Steven Isserlis. In buna traditie, comentatorii observa numarul mare de violonisti, cel putin zece, de clasa internationala, multi dintre ei sub 30 de ani (Hilary Hahn, Janine Jansen, Sergei Khachatrian si Lisa Batiashvili fiind cei mai populari in clipa de fata). Nu este de mirare ca premiul la categoria „Artist al anului” i-a revenit tinerei violoniste germane Julia Fischer, a carei serii de discuri la casa Pentatone s-a bucurat de fiecare data de unanimitatea criticilor. Carisma, inteligenta muzicala, intensitatea intima in pasajele lirice, virtuozitatea scinteietoare sint calitatile ce revin in aprecierea fiecarui disc al Juliei Fischer, fie ca este vorba de inregistrarile unor concerte clasice de vioara (Brahms si Ceaikovsky fiind ultimele aparitii) sau de inregistrari de muzica de camera (un disc cu triourile de Mendelssohn insumind toate laudele). In anul scurs, Julia Fischer s-a clasat intotdeauna in lista primilor trei artisti desemnati de posturile de radio de muzica clasica, fiind pe primul loc in Germania, Canada, Olanda si Suedia. Atunci cind preferintele i-au privilegiat pe artistii nationali (Bryn Terfel in Anglia, Joyce DiDonato in Statele Unite, Abbado in Italia, Steven Isserlis in Australia, Rolando Villazon in Mexic, Valery Gergiev in Rusia), Julia Fischer a fost intotdeauna a doua sau, mai rar, a treia alegere.
Recolta este ceva mai slaba in privinta discurilor pianistilor, singurul retinut de critici la categoria instrumentala, cu sonate de pian de Haydn interpretate de Marc-Andre Hamelin, situindu-se doar pe locul al treilea. O categorie la care cel mai bun disc a fost ales, cu indreptatire, setul cu Suitele pentru violoncel solo de Bach, inregistrate de Steven Isserlis. Un disc de ascultat cu prioritate in pletora de inregistrari actuale a suitelor lui Bach.
Fara discutie insa, pianistii de clasa internationala nu lipsesc si criticii au ales sa-l recompenseze la categoria celei mai bune inregistrari a anului pe Nelson Freire, pe care l-ati putut asculta la Festivalul „Enescu”. Inregistrarea premiata este a celor doua concerte de pian de Brahms, un disc Decca, cu Orchestra Gewandhaus din Leipzig, condusa de Riccardo Chailly. Despre inregistrarea lui Freire s-a spus ca ar putea fi cea a mileniului; ea ar fi in orice caz cea de referinta a generatiei sale, asa cum au fost in trecut, in opinia selectiva a celor de la „Grammophone”, cele facute de Rudolf Serkin si Leon Fleischer, ambii cu dirijorul George Szell, Emil Gilels cu Eugen Jochum sau Stephen Kovacevich cu Wolfgang Sawallisch. Un alt disc, asadar, de ascultat, cum recomandat este si cel al tinarului pianist rus Evgeny Sudbin, ce a concurat si el pentru inregistrarea anului. Sudbin, intrat in ultimii doi ani in atentia criticilor dupa o remarcabila inregistrare a Sonatelor de Scarlatti, a publicat la casa Bis un disc mult laudat cu primul concert de pian de Ceaikovsky si cu cel al lui Medtner.
Printre calitatile premiilor „Gramophone” notabila este atentia aratata tinerilor artisti pe care ii pune in valoare cu consecventa. Anul acesta criticii atrag atentia asupra unei mari sperante dirijorale, rusul Vasily Petrenko, in virsta de 31 de ani, noul dirijor principal al Orchestrei Filarmonice Regale din Liverpool. Lui Petrenko i-a fost acordat titlul de „Tinar Artist al Anului”, pentru o inregistrare cu opera neterminata a lui Sostakovici, Jucatorii de noroc, cuplata cu o alta opera intr-un act, Vioara lui Rotschild, si ea neterminata, a lui Veniamin Fleischmann.
Tinerii au fost privilegiati si la categoria muzica de camera, unde premiul celui mai bun disc al anului a fost acordat noii sperante a muzicii camerale cehe, cvartetul Pavel Haas. Cvartetul a intrat pe scena internationala dupa ce a cistigat, in 2005, premiul intii la concursurile internationale Primavara de la Praga si Paolo Borciani, in Italia. Pavel Haas a fost un elev al lui Janacek, iar grupul care ii poarta numele a fost recompensat pentru primul disc al unei integrale Janacek-Hass, initiata de casa Supraphon. Discul reuneste cvartetul „Scrisori intime” cu cel de-al doilea al lui Haas, supranumit „Din muntii maimutei”. Spre stiinta amatorilor de muzica de camera, saptaminile acestea Supraphon a pus pe piata si cel de-al doilea disc al integralei.