Valea Adâncă e un deal domol. Adică din orice capăt de sat te-ai uita, nimic nu e adânc. Mă rog, în afară de fântâni, că pânza freatică se află la adâncime de vreo douăzeci de metri în pântecele gliei.
Avem un trai relaxat, de suburbie, cu toate utilitățile specifice secolului în care ne aflăm.
Gaze, electricitate, televiziune, internet, apă, doar că toate sunt dependente de curentul electric, care uneori se ia, din diverse motive. Astăzi este o lucrare programată să dureze vreo opt ceasuri. Cu alte cuvinte, timp berechet să mă prăpădesc de frig uitându-mă la ledul centralei termice care s-a stins, dar mai ales să mă prăpădesc de stresul pe care ți-l produce lipsa internetului.
Da, o știu pe aia cu străbunii noștri care trăiau în peșteri și se descurcau vânând și încălzindu-se la foc de lemne. Chiar vă invit să faceți asta. Eu prefer să mă plâng că nu mai am punte de comunicare cu lumea. Uite, voiam să anunț pe feisbuc spectacolul de StandUp Comedy pe care îl voi susține la Teatrul Luceafărul, pe 27 decembrie, împreună cu Gabriel Gherghe, Victor Drăgan și Petrică Iștoc. Pot? Nu pot, că nu am internet. Ce să fac, să ies în stradă și să urlu despre asta, cum făceau pe vremuri vânzătorii de ziare? Strămoșii noștri, ăia descurcăreții, țipau oare de la gura peșterii? Nu, fiindcă ar fi venit smilodonii și mamuții să le strice spectacolul. Ei comunicau prin fum, silabisind cu păturica. Or eu, ca sa fac asta, am nevoie de gugăl ca să învăț limbajul. Am gugăl? N-am, dar nu e ca și cum voi ați fi înțeles ce aș fi zis. Dar poate că merită încercat.
Ghinion, lemnele sunt ude. Noroc că aveam în magazie un fotoliu vechi. L-am cărat până în dreptul porții, ca să se vadă mai bine mesajele mele. Puțin spirt și a luat-o. Oho, lemn uscat, de brad, să tot fi fost para focului de vreo trei metri. Am înăbușit-o cu zăpadă și iată, feisbucul din epoca de piatră fumega la picioarele mele, iar eu am început să fac promovarea spectacolului, cu o păturică vișinie. Stați liniștiți, nu avem tauri în Valea Adâncă.
Lu-me lu-me, pe do-uă-zeci-și-șap-te de-cem-bri-e, la Trea-tul…. na, că am greșit! Of, de la capăt! Lu-me lu-me, ma-re spec-ta-col de co-me-di-e la Lu-cea-fă-rul… hai, că funcționează! Câțiva vecini au ridicat deja capul peste gard. Nu ra-tați a-cest spec-ta-col de u-mor mol-do-ve-nesc sa-vu-ros!
Uite, deja a oprit în dreptul meu mașina Poliției Locale Miroslava și trei agenți au coborât și vin spre mine. Nu știam că sunt fani ai fenomenului. Mă duc să le aduc biletele.