Bănuiesc că orice român a auzit despre statul paralel, acea organizație ocultă care sabotează activitatea guvernului și bunul mers al lucrurilor din țară. Se crede îndeobște că acești conspiratori din structurile ascunse ale statului paralel, români ca și noi – mai mare rușinea! –, sunt finanțați din exterior de mari jucători pe plan geopolitic, iar numele cel mai des invocat este cel al miliardarului american George Soros. Așadar, s-ar putea crede că statul paralel e un fel de companie multinațională.
Aceasta este însă o explicație simplistă, lipsită de distincțiile atât de necesare pentru un fenomen mult-mult mai complex. Pe la sfârșitul anului trecut liderul Partidului Social-Democrat, domnul Liviu Dragnea, a dezvăluit că statul paralel e „o grupare de oameni din toate instituțiile, nu există instituție care să nu aibă oameni care fac parte din această structură parastatală“. Iar scopul lor, din câte spune acest domn care știe multe, este „să facă bani nelegal și să păstreze controlul pe toate instituțiile statului ca să-și protejeze aceste afaceri, pentru că toate aceste acțiuni au un obiectiv, și anume să se umple de bani“ (cf. cotidianul „Adevărul“ din 27.12.2018).
E drept că la un moment dat, vorbind despre oamenii statului paralel, șeful PSD amintește că aceștia „stau în genunchi, fac sluj la orice entitate străină care poate avea o influență“. Bun cunoscător al dedesubturilor politicii, el sugerează adevărul complex din spatele unei sintagme prea generale.
Adevărul e că România e agresată astăzi din mai multe părți, de mai multe entități cu scopuri ignobile. Statul paralel, atât de bine descris de domnul Dragnea, este doar una dintre ele. Însă pe lângă el – sau mai degrabă deasupra lui – există ceva numit statul perpendicular, format din entități străine (cum spunea președintele PSD), plasate deasupra României. Ele o asaltează de sus în jos, perpendicular, și îi găsesc punctele slabe – cu ajutorul statului paralel, dar urmărindu-și propria agendă. Și, cum înțelege orice om de bine, statul perpendicular e mult mai periculos decât statul paralel, căci printre membrii săi se numără nu doar oameni – puternici, da, dar doar niște oameni –, ci și instituții răuvoitoare, cum ar fi multinaționalele rapace din Occident și America, ONU, NATO, ba chiar, de la o vreme încoace, și Uniunea Europeană, ai cărei reprezentanți critică toate acțiunile guvernului legitim de la București.
Mai există apoi, gălăgios și sâcâitor, așa-numitul stat oblic, cel al indivizilor care bagă strâmbe puterii legitime. În el activează în primul rând jurnaliștii critici, căpoșii care fac investigații nesimțite despre averile și afacerile unor sărmani demnitari, iubitori de țară și popor, dar și de căldura Braziliei sau Madagascarului, apoi colportorii de răutăți și bancuri antiguvernamentale de pe Facebook și alte rețele sociale – un grup eterogen, dar dăunător. Statul oblic nu e însă atât de puternic precum cel paralel sau cel perpendicular. Un proiectat proiect de lege împotriva calomniei și insultei, propus recent de aleșii noștri, i-ar condamna pe guralivi la închisoare și ar destrăma rapid această rețea.
Mult mai periculos se arată a fi statul paranormal, ale cărui activități – cu adevărat oculte – le reperează doar inițiații. Să sperăm că actuala putere are măcar un medium serios, un clarvăzător și niște illuminati, pe lângă masonii care ajută și ei pe-acolo. Altfel nu știu ce se va alege de țara noastră! Ne amintim cu toții de flacăra violetă a lui Băsescu – care, vă asigur, era doar flacăra vizibilă a aisbergului.
E drept, unii, nu foarte informați, susțin că de vină pentru jalnica situație din România ar fi statul capră al funcționarilor și demnitarilor din administrație și politică. Iar alții vorbesc despre daunele provocate de statul acasă în ziua votului. Oricum ar fi, ceva trebuie să facem, până, nu se instaurează iarăși, în colțul nostru de UE, epoca statului la coadă.