E tare faină politica în România. Cu 75 de zile înainte de alegerile europene habar n-avem cine candidează și ce partid va merge pe liste proprii sau în alianță. Nu cred să mai existe vreo țară unde consumul politic să fie atât de mare ca la noi, dar fără mare folos.
Se macină în gol, iar dezbaterile la televiziuni sunt atât de insipide, că te poți uita și fără sonor, oricum ai aflat subiectul în funcție de numele invitaților. Actorii sunt aceiași, doar tonul scandalului diferă, însă publicului i se livrează un spectacol de prost gust.
Revenind la alegerile europarlamentare din 26 mai, vedem o ceață de o tai cu cuțitul. Decizia Biroului Electoral Central din această săptămână schimbă radical tabloul. USR și PLUS nu pot candida în alianță, pentru că conducătorii celor două partide, Dan Barna și Dacian Cioloș, nu figurează ca președinți ai celor două structuri politice în Registrul partidelor politice.
Gafă de proporții sau chestiuni juridice greu de deslușit pentru marele public? Nici mama comisiilor de anchetă n-ar găsi rapid adevărul.
Totuși, dacă luăm în considerare faptul că toți cei cinci judecători ai Biroului Electoral au votat pentru respingerea înscrierii Alianței USR-PLUS în alegeri, ceva pare a fi în neregulă. Nu intru în hățișul birocratic și nici nu e cazul să nu stabilim noi traseul hârtiilor la tribunal. Logic ar fi ca instanța să fi soluționat cu celeritate asemenea situații, pentru că împiedicarea unei alianțe să participe la alegeri nu e un lucru oarecare. La fel, Barna și Cioloș ar fi trebuit să sufle și-n iaurt și să anticipeze că ar putea avea dificultăți pentru a merge mai departe.
De pe margine vedem că liderii celor două partide au tratat chestiunea birocratică prea ușor, mergând probabil pe varianta că BEC nu va respinge alianța. Greșit calcul, strategie de copii politici.
Nu cred nici că PSD și-ar fi băgat coada, întrucât pentru PSD nu dinspre USR-PLUS vine pericolul, ci Pro România e dușmanul principal. Nu la USR s-au dus Țuțuianu și Tudose, ci la Ponta. Aici vorbim de hălci pe care PSD le pierde în Dâmbovița și Brăila, lucru care va fi vizibil în rezultatul alegerilor din cele două județe în seara zilei de 16 mai. Dar Pro România va intra în scrutinul de peste 75 de zile și nu există deocamdată vreun semn că acestui partid i s-ar pune vreo piedică.
Până la urmă, e problema USR-PLUS să iasă din balamucul iscat cu doar două săptămâni înainte de termenul final pentru strângerea semnăturilor. Dacă decizia va fi de a merge separat, USR și PLUS vor avea problema termenului scurt până la finele perioadei de strâns semnături. În total, ar trebuie adunate 400.000 de iscălituri. E posibil? Firește că da, cu o mobilizare fără precedent a celor două formațiuni.
Cu cât ne apropiem de alegeri, rezultatul scrutinului e și mai imprevizibil. Iată, incidentul cu USR-PLUS schimbă datele problemei, pentru că în urbanul mare alianța ar fi avut probabil scoruri peste cele înregistrate de PNL.
Că tot i-am pomenit pe liberali, aceștia nu par să înțeleagă miza alegerilor din 26 mai. Lista încă nu e gata, iar Rareș Bogdan a amânat răspunsul pentru finalul lunii martie. Dar și în situația în care acceptă, Rareș nu va putea face minuni. Realizatorul TV doar va colora lista PNL, însă ne putem aștepta la o campanie ceva mai animată, mai ales că omul e și bun de gură.
În zona PSD există două mari temeri: scorul din marile orașe, dar și prestația armatei de primari. Alegerile europene se câștigă la pas dacă ai primari și mai ales dacă aceștia se implică în campanie. Nu e clar însă dacă edilii PSD vor pune osul la treabă. Peste exact un an vine o altă campanie și e greu de crezut că primarii își vor risipi resursele pe niște alegeri din care ei nu au mare lucru de câștigat.
De aici vine pericolul, atât pentru PSD, cât și pentru PNL. Dacă edilii nu se bagă, atunci sunt șanse ca partidele mici să obțină scoruri peste așteptări.
Alegerile europene vor arăta cum stau partidele într-un moment în care climatul politic este extrem de tensionat. PSD încearcă să scape de pedeapsa electoratului după ce timp de doi ani a fost preocupat doar de Justiție, în timp ce restul partidelor încearcă să obțină scoruri cât mai bune.