Se apropie sezonul mini-vacanțelor, city-break-urilor și al concediilor lungi, departe. Sunt planificate zborurile? Bagajul inclus sau taxat separat? Cărțile de îmbarcare tipărite? Dacă da, să vă fie rușine. Serios, chiar se spune în Suedia: rușine că zbori, flygskam. Se folosește din motive ecologice și se aplică persoanelor care prea se plimbă cu avionul fără să se gândească la viața planetei.
În ziua în care România era ocupată să stea pe loc 15 minute, restul Europei se unea într-un protest imens împotriva lipsei de reacție a guvernelor în fața schimbărilor climatice. Adolescenta Greta Thunberg, cea care a inspirat protestul internațional, era atunci în Davos, localitatea elvețiană în care se adună mai-marii și mai-bogații lumii, pentru a discuta despre viitor. „Mesajul meu este că majoritatea emisiilor sunt cauzate de un număr mic de oameni, de cei mai bogați oameni, dintre care mulți sunt aici, în Davos“, a spus ea într-un interviu pentru BBC. Când a spus acest lucru pe scena conferinței, din sală s-au auzit câteva râsete forțate. Mulți din cei prezenți veniseră cu avionul privat.
Nu și Greta Thunberg. Ea a mers 32 de ore cu trenul, din Suedia până în Elveția, alăturându-se astfel multor conaționali suedezi care în 2018 s-au angajat să își reducă zborurile cu avionul.
Mișcarea a pornit anul trecut, când au fost publicate o serie de rapoarte publice privind poluarea cauzată de călătoriile cu avionul, suedezii zburând de cinci ori mai mult pe an decât media planetei. Agenția Suedeză de Protecția Mediului a arătat că 80% din emisiile poluante ale aviației sunt provocate de călătoriile individuale cu avionul. Și, deși Suedia nu este o țară mare, faptul că populația ei călătorește des face ca impactul global să fie mai mare decât i-ar fi dictat proporțiile.
La nivel european, dacă industria aviatică ar fi o țară, ar fi a zecea ca poluare. În urma raportului, autoritățile au încercat să identifice o rezolvare și au aplicat una tipică: adăugarea unei supra-taxe pentru zborurile individuale, de la 10 la aproximativ 40 de euro.
În schimb, suedezii au reacționat altfel – cu poze din tren. Trenuri luate pentru drumuri lungi, trenuri de noapte din ce în ce mai aglomerate, trenuri internaționale – toate acestea au început să apară pe rețelele sociale însoțite de expresia #Flygfritt (Fără zbor) sau #Flygskam (Rușine de zbor). Participanții la această mișcare spun că este mult mai important ca oamenii să își schimbe obiceiurile și că guvernele ar trebui să se asigure că investesc suficient în modalități alternative de transport precum trenurile, astfel încât călătoriile lungi să devină din nou atractive.
De acolo, mișcarea a început să se împânzească și în alte părți ale lumii. De exemplu, la un protest studențesc din luna februarie a acestui an, studenții au cerut, printre altele, eliminarea zborurilor interne din Franța.
În Olanda, partidul ecologist GroenLinks a propus interzicerea legăturilor aeriene între Amsterdam și Bruxelles. În Australia s-a răspândit mișcarea „FlyFree1019“ (Fără zboruri 2019). Iar în luna martie a acestui an a existat câteva reuniuni universitare speciale în care s-a vorbit despre cât de responsabili de poluare sunt universitarii care circulă cu avionul de la o conferință la alta. Întâlnirea s-a desfășurat pe Internet, nu față în față.
Celor ce vor pleca în vacanță cu avionul, însă, le vând și un secret: rușinea trece repede după două cocktailuri de la all-inclusive.