Acum câteva zile, o adolescentă americană a postat un video cu ceea ce părea încă unul dintre sutele de mii de tutoriale de machiaj de pe Internet. Începea cu „În primul rând, începem cu ondularea genelor, evident“, dar discursul vira brusc spre taberele de reeducare din China. Tutorialul era, de fapt, doar o nouă modalitate de a ocoli noua cenzură.
Feroza Aziz, de 17 ani, a postat trei filmulețe despre persecuția a sute de mii de musulmani uiguri, închiși pentru „re-educare“ în lagăre din China. Toate clipurile încep ca un tutorial de machiaj, continuă să pară un tutorial de machiaj dacă sunt văzute fără sonor, dar discursul atrage atenția asupra acestei tragedii de proporții. La scurt timp după ce a postat al treilea film, i s-a suspendat contul pe platforma care postase: Tik-Tok. În China, reacția ar fi fost firească și așteptată. Dar Feroza Azis este o adolescentă ce locuiește în Statele Unite ale Americii, a postat mesajul pe pagina americană și i-a fost suspendat contul. Compania Tik-Tok este deținută de o companie pe nume ByteDance, din China.
Faptul că există cenzură în China nu este o noutate, dar modalitatea în care încearcă să își întindă tentaculele cenzurii spre alte țări, da. De altfel, Tik-Tok, o platformă de social media destinată în special adolescenților și care a crescut exploziv în ultimii doi ani, era deja în atenția publicului pentru felul în care părea să cenzureze conținutul. „The Guardian“ dezvăluise, în luna septembrie, reglementările interne de moderare a conținutului, care permit, voalat, cenzura unor subiecte care nu sunt pe placul guvernului chinez, precum piața Tiananmen sau independența Tibetului.
Meritul adolescentei este că a găsit o modalitate foarte creativă de a trece de un prim filtru de cenzură, bazat probabil pe un algoritm. Modalități la fel de creative apar și în China, acolo unde cenzura este cu adevărat cruntă, cu filtre atât tehnologice, cât și umane.
Nivelul de cenzură a ajuns atât de ridicol, încât au fost îndepărtate de pe Internet imagini cu personajul de desene animate Winnie the Pooh, pentru că numele său era folosit pentru a putea vorbi despre președintele Xi Jinping. Au fost interzise imagini cu șir de rățuște, pentru că semănau cu tancurile iconice din Piața Tiananmen din 1989. Atunci când s-a interzis scrierea numelui scriitorului premiant Nobel Liu Xiaobo, cenzorii au interzis și mențiuni ale expresiei „scaun gol“, care devenise un înlocuitor al numelui dizidentului. La ceremonia din Stockholm, la care nu i s-a permis să participe, scriitorul a fost înlocuit de un scaun gol. Când a apărut mișcarea #metoo, femeile chineze au încercat să ocolească cenzura scriind despre iepurași din orez, pentru că cele două cuvinte în chineză se pronunță asemănător.
În curând, au fost interzise și cuvintele, și imaginile iepurești. Pentru a discuta sau a transmite informații despre protestele din Hong Kong, utilizatorii chinezi apelează la versuri din melodii populare, la fel cum în România se foloseau poveștile despre Ileana Cosânzeana pentru a vorbi despre dictatorii Ceaușescu.
Tik Tok continuă să nege cenzura conținutului pe platformele occidentale, spunând că în cazul adolescentei a fost vorba de o eroare umană. În declarația respectivă, șeful rețelei sociale a mai spus că „deocamdată suntem norocoși, pentru că utilizatorii noștri ne percep ca pe o platformă pentru meme, dans, modă, animale, dar nu și dezbateri politice“. Norocoșii adevărați suntem totuși noi, cei care pot vorbi politică liniștiți în afara ei.