Centrul Pompidou, celebrul muzeu de artă modernă din Paris, există acum și în China. La deschiderea acestuia a participat și președintele Macron, într-un gest pe care „New York Times“ l-a caracterizat ca fiind unul de „diplomație muzeală“.
În Shanghai, Pompidou ocupă o clădire impresionantă, într-o zonă destinată muzeelor, pe malul râului. La inaugurarea lui de la începutul lunii noiembrie s-au rostit cuvintele „cel mai mare schimb cultural între Franța și China“. Ambele părți par mulțumite cu ceea ce primesc: China, o nouă atracție turistică și aparența deschiderii internaționale în toiul unor măsuri draconice de cenzură și control al populației; Pompidou, peste 4 milioane de euro pe an.
De la deschiderea unui muzeu Guggenheim în Bilbao, în 1997, eveniment care a revitalizat complet viața culturală, turistică și economică a orașului din Țara Bască, muzeele au devenit un actor pe scena politică internațională. Succesul enorm al acestui demers a devenit cunoscut sub numele de Efectul Bilbao și a dat startul unei curse a „înarmării cu muzee“ între state și orașe care doreau să își îmbunătățească vizibilitatea.
Guggenheim a fost ulterior în negocieri cu Rio de Janeiro, Taichung (Taiwan), Guadalajara (Mexic), Vilnius (Lituania), Helsinki (Finlanda), toate eșuate, ultima dintre el după șase ani de discuții. În schimb, s-a bătut palma pentru un Guggenheim Abu Dhabi, a cărui construcție încă nu a început.
Abu Dhabi este însă deja gazda unui alt rezultat al „diplomației muzeale“: Luvru Abu Dhabi. Deschis în noiembrie 2017, pe insula Saadiyat, ce se dorește a fi și amplasamentul viitorului Guggenheim, muzeul a atras peste un milion de vizitatori în primul său an de funcționare. Prin acordul guvernamental dintre Franța și Emiratele Arabe Unite se prevede că Luvrul va primi aproape un miliard de euro timp de treizeci de ani, în schimbul folosirii francizei, împrumutul diverselor opere de artă și organizarea a patru expoziții pe an. Ce primește, în schimb, Abu Dhabi? Un indiciu îl reprezintă una dintre declarațiile oficialilor
de la deschiderea muzeului, care a salutat prezența în Emiratele Arabe a unei instituții ce va funcționa ca un „pilon al toleranței“. Câștigul, desigur, nu este toleranța, ci posibilitatea autorităților de a face astfel de declarații.
Tot Franța este în vârful diplomației muzeale și în cazul filialei Pompidou din Shanghai. În schimb, problemele „diplomatice“ ale unei astfel de colaborări s-au făcut simțite încă de la deschidere. O parte dintre exponatele de la inaugurare au fost înlăturate la cererea autorităților chineze.
Președintele Centrului Pompidou a susținut însă că instituția sa va avea „suficientă liberate“ astfel încât să poată funcționa în China. Evident, ar apărea întrebarea dacă „suficientă“ este din punctul de vedere al Franței sau din punctul de vedere al Chinei, dar răspunsul pare să fie „4 milioane de euro pe an“.
LEGENDĂ FOTO: Luvru Abu-Dhabi