Doar PNL, PSD și USR-PLUS n-au emoții că ar risca să nu se mai regăsească în viitorul Parlament. În rest, celelalte partide încă nu și-au găsit drumul, accederea lor în viitorul for legislativ fiind incertă.
Pro România părea în urmă cu vreo două luni partidul momentului. Victor Ponta reușise s-o înlăture pe Viorica Dăncilă de la Palatul Victoria. Da, vioara întâi a fost PNL, însă fără contribuția lui Ponta moțiunea de cenzură ar fi eșuat lamentabil. A urmat apoi un joc ciudat al liderului Pro România. Ponta n-a mai știut ce vrea, a negociat prost, iar tot ce a clădit până la momentul moțiunii s-a năruit rapid. Nici alianța electorală cu ALDE pentru prezidențiale n-a funcționat, alegerea lui Mircea Diaconu drept candidat fiind mai degrabă o soluție de avarie. Pro România intră în 2020 cu handicapul pierderii celei mai puternice filiale a partidului, cea de Brăila. Mihai Tudose a demisionat din partid, după ce a luat peste 20 la sută la europarlamentare, clasând organizația pe prima poziție în topul filialelor Pro România.
Daniel Constantin și Sorin Câmpeanu au părăsit și ei partidul, plecând la liberali, și e de așteptat ca deriva din Pro România să continue și la începutul anului viitor. Foarte probabil partidul se va subția și mai tare în Parlament, iar senatorii și deputații vor sparge ușile PNL și PSD în săptămânile viitoare.
Pe de altă parte, dacă PSD reușește să se poziționeze ca principal partid de opoziție, atunci vocea Pro România se va auzi tot mai greu, chiar dacă Ponta va încerca din răsputeri să țipe de pe margine. Degringolada ce pare azi iminentă ar putea împiedica partidul să mai intre în viitorul Parlament.
La ALDE e o liniște suspectă de câteva săptămâni. Călin Popescu Tăriceanu e mulțumit de rezultatul negocierilor de etapă cu liberalii, iar în fiecare săptămână auzim că un membru de partid mai prinde o ciozvârtă. Câțiva prefecți, vreo câteva deconcentrate, ceva agenții guvernamentale, posibil și câțiva secretari de stat. Zestrea pare a mulțumi o formațiune ce nu-și mai găsește locul pe scena politică. Unele voci spun că Tăriceanu și încă 2-3 lideri și-ar fi negociat locuri eligibile pe listele PNL la viitoarele alegeri. Dacă așa stau lucrurile, primii care vor suferi vor fi liberalii, întrucât vor trebui să explice propriului electorat cum e cu moralitatea în politică. În orice caz, ALDE n-are nici o șansă de unul singur la alegerile parlamentare viitoare, pirueta partidului din acest an ducându-l la 2-3 procente.
La PMP, aceeași bucurie de moment ca la ALDE. Partidul lui Eugen Tomac n-a intrat cu miniștri în guvernul Orban, dar e răsplătit cu posturi grase în eșalonul doi. Oamenii lui Băsescu știu să facă politică, dovadă că au ieșit primii cu garnitura de candidați pentru alegerile de la Primăria Capitalei. Îl regăsim din nou pe Theodor Paleologu, omul bun la toate, care încearcă să repete și pe București figura onorabilă de la prezidențiale. Posibil să fie și un avertisment al PMP pentru aliații de dreapta, PNL și USR-PLUS. Ceva de genul să nu ne dați deoparte în cazul în care opoziția anti-Firea va merge pe candidat unic. PMP nu joacă rău, însă muniția e tot firavă și aproape pe sfârșite. Va fi complicat pentru Băsescu și ai lui să mai scoată o mutare câștigătoare și în toamna lui 2020, când partidul va trebui să atingă borna de cinci la sută.
Un mare semn de întrebare va fi și pentru UDMR. Se va mobiliza din nou electoratul maghiar? Mai au încredere alegătorii din Harghita și Covasna în liderii lor? Mai sunt dispuse unele partide românești să piardă voturi în județe precum Giurgiu, Teleorman sau Botoșani pentru a duce UDMR dincolo de prag? Greu de găsit răspunsuri, iar pentru prima dată UDMR are serioase probleme.
Cât privește posibilitatea ca alte partide să furnizeze surpriza, pe scena politică ar mai fi loc cel mult pentru o formațiune naționalistă. Însă n-a apărut liderul suprem care să exploateze frica românilor de străini, de Uniunea Europeană și de tot ce înseamnă valori occidentale.
Cât privește granzii politicii, vom avea tot timpul să-i analizăm la începutul anului viitor. Va fi o bătălie în trei pentru supremație, adică între PNL, PSD și USR-PLUS. Oricare din cele trei grupări poate ieși victorioasă în alegerile din 2020. PSD speră într-o revenire, dacă partidul iese unit din congresul programat undeva pe final de iarnă, iar în plus PNL va oferi suficientă muniție opoziției. La fel, USR-PLUS poate spera să capteze voturi din zona de dreapta, dacă PNL va fi ezitant și dacă va merge pe calea compromisului, împărțind funcții la tot felul de politruci. Liberalii pot însă să-și consolideze parcursul remarcabil din 2019 dacă vor ști să joace inteligent și nu vor merge pe calea menținerii cu orice preț la putere.