Iar Erich Korngold, care si-a inceput educatia muzicala cu profesorul Robert Fuchs, profesorul lui Gustav Mahler, a fost declarat, copil fiind, un geniu de catre Mahler insusi. Mahler ii recomanda sa-si continuie studiile cu elevul sau Alexander Zemlinsky. La virsta de noua ani, Korngold compunea o prima lucrare de proportii, cantata Gold pentru soprana, cor si pian. Tatal sau, prieten cu Mahler dar, pe plan muzical conservator, comenta ca in piesa fiului sau se poate detecta o „inexplicabil de timpurie infectie cu acea degenerare a muzicii, ce va incepe curind sa cutremure fundatiile tonale ale muzicii”.
La 13 ani, dupa compozitia unei pantomime muzicale, Der Schneemann (Omul de zapada), ce avea sa fie pusa in scena la Opera imperiala, Julius aduna o serie din lucrarile fiului sau, expediindu-le discret unor confrati din strainatate, carora le spunea numai virsta copilului si le cerea sa nu-si faca publica opinia. Incalcind discretia ceruta, un critic budapestan publica un prim articol despre „copilul minune” din Viena. Universal, editura vieneza de prestigiu, ii propunea lui Korngold primul sau contract, alaturindu-l astfel unor contemporani deja celebri, ca Arnold Schonberg, Franz Schreker si elevii lor, intre care Ernst Krenek. Editura Schott din Mainz se alatura curentului dupa audierea primului Trio pentru pian.
Trio-ul era interpretat in premiera la Berlin, in 1911, in aceeasi formatie ca si la Viena (cu Bruno Walter la pian, violonistul Arnord Rose si violoncelistul quartetului Rose, Erich Buxbaum) intr-un concert organizat de dirijorul Leo Blech. Arthur Nikisch si Richard Strauss se inscriau printre admiratorii tinarului compozitor, caruia ii dirijau, la Dresda, Schauenspiel-Overture si Sinfonietta, primele sale lucrari simfonice.
Din 1921, odata cu succesul imens al operei Die tote Stadt, cariera lui Korngold lua o directie diferita de cea a contemporanilor sai vienezi. Dragostea sa pentru verismul italian, admiratia pentru Puccini, influenta vadita a lui Richard Strauss l-au separat de curentul modernist european, de celebritatea in epoca a lui Zemlinsky, Alban Berg, Schonberg sau Krenek. Ceea ce avea sa-i apropie pe durata lunga a istoriei a fost soarta impartasita odata cu venirea la putere a nazistilor, eliminarea lor treptata din viata muzicala. Operele lui Korngold, Inelul lui Polykrates, Violanta, exceptionala Das Wunder der Heliane au disparut din repertoriul teatrelor germane. Korngold si-a cistigat in anii ’30-’40 o notorietate, si in orice caz viata, reorchestrind muzica incidentala a lui Mendelssohn la Visul unei nopti de vara (pus in scena de Max Reinhardt), operetele lui Johann Strauss si Offenbach, iar in anii razboiului, refugiat in Statele Unite, devenind probabil cel mai cunoscut, daca nu si cel mai original compozitor de muzica de film la Hollywood.
Furate si disparute pina astazi au ramas multe bunuri ale familiei, abandonate in Austria, intre care corespondenta dintre Julius Korngold si Gustav Mahler. Dupa razboi, in 1950, la Viena i se cinta opera cea mai originala, compusa in 1938, Die Kathrin. Partitura fusese arsa de nazistii austrieci, dar o copie ajunsese la Londra. Alte lucrari au ramas cvasi-necunoscute, cu exceptia specialistilor. Intre ele, un concert de pian pentru mina stinga, comandat de Paul Wittgenstein, ce le-a precedat pe cele ale lui Ravel si Prokofiev, un concert pentru violoncel, o simfonie in fa diez etc. Korngold murea in noiembrie 1957, la Hollywood, la virsta de 60 de ani.
Expozitia de la Viena, inaugurata la comemorarea a 50 de ani de la moarte si o serie de concerte anul trecut si in aceasta primavara se straduie si reusesc sa-l readuca in actualitate. Pentru cit timp, greu de spus. Muzicologul Michael Haas a strins pe un CD ce insoteste catalogul bilingv (german/englez) al expozitiei, piese putin cunoscute sau rar cintate, intre care citeva, din arhiva familiei, avindu-l la pian chiar pe compozitor. In altele pot fi ascultati prietenii sai sau interpreti celebri ca Lotte Lehmann, Richard Tauber, Jan Kiepura, violonistul Toscha Seidel, dirijorul Jascha Horenstein. Un disc model si o expozitie exemplara.