România are în sfârșit buget, iar toată lumea se întreabă cum va merge economia în 2021. Finalul anului trecut a adus surprize plăcute, rezultatele fiind peste așteptările analiștilor financiari, care nu anticipau o creștere economică atât de consistentă.
Companiile și-au reluat activitatea în forță, creditarea duduie, bani în piață sunt, iar anunțatele investiții guvernamentale în infrastructură n-au cum să creeze decât optimism. Există așadar suficiente oportunități, sunt și bani europeni destui care vor ateriza în România. Un indicator strică însă bucuria începutului de an și anume deficitul. 7,4 la sută, cât estimează guvernul pentru 2021, este mult prea mult și arată o țară deloc zgârcită, care trăiește intens, dar pe datorie. Regula sănătoasă e să cheltui cât produci, ba chiar cheltuielile să fie puțin sub venituri pentru a avea zile liniștite dacă se adună norii negri. Povestea cu deficitul mărit nu este specifică doar României, mai toate țările dezvoltate au un comportament similar, dar un dezmăț financiar întins pe ani de zile poate avea efecte catastrofale.
Două lebede negre amenință însă economia românească în perioada următoare. Una este legată de pandemie, pentru că e greu de prevăzut ce se va întâmpla în săptămânile și lunile care vin. E adevărat că vaccinarea avansează și că undeva la începutul toamnei ne putem aștepta ca 65-70 la sută din populație să fie deja imunizată. Dar ce facem până atunci, pentru că se vede deja o creștere îngrijorătoare de cazuri de la o săptămână la alta? Un nou lockdown ar fi greu de acceptat, dar dacă, Doamne ferește, lucrurile s-ar duce spre această direcție, economia n-ar mai suporta închiderea totală a țării. Pe de altă parte, nici creșterea peste măsură a numărului de cazuri nu ar fi un semn bun, pentru că și în lipsa unui lockdown am avea o atmosferă apăsătoare în societate, cu o frică a oamenilor de a se mișca liber și a avea prea multe întâlniri. Ceea ce pentru zona economică iarăși nu ar fi o veste grozavă. Putem spera însă că situația sanitară va rămâne sub control, iar lebăda neagră numită COVID să nu-și facă simțită prezența.
O a doua lebădă neagră e legată de apariția unor tensiuni sociale grave, care ar crea instabilitate politică, dar ar costa grav și economia. Au apărut deja proteste sindicale, timide ce-i drept, dar în tot mai multe sectoare există cereri de majorări salariale.
Nimănui din zona bugetară nu-i prea pasă că am ajuns la deficit de 10 la sută în 2020 sau că în acest an încă suntem la un prag periculos de mare. Toți vrem lefuri și pensii, alocații și sporuri, dar întrebarea e dacă economia își permite acum, în vremuri tulburi, alte majorări consistente de venituri.
Partea proastă e că guvernul pare să fi renunțat pe moment la reformarea aparatului de stat, câtă vreme nu au fost anunțate evaluări la sânge în instituții și nici tăieri ale unor sporuri nesimțite nu se întrevăd. Nu se mai aude nimic nici despre concedierea angajaților la stat care nu fac nimic și care aduc o gaură imensă bugetului de stat. Nu vedem nimic din toate astea în bugetul aprobat zilele trecute de Parlament.
Singura cerere din partea premierului către miniștri a fost restructurarea companiilor de stat care au avut pierderi, dar este evidentă teama executivului PNL-USR PLUS să facă reformele promise.
E posibil și ca Florin Cîțu să aibă semnale că lucrurile nu pot fi împinse prea departe, câtă vreme în PNL lipsește dorința de reformare a economiei. Nu peste mult timp în PNL au loc alegeri interne, iar actualii lideri, în frunte cu Ludovic Orban, nu vor să aibă parte de surprize neplăcute. Se vede că interesele de partid sunt peste cele ale țării, iar fruntașii liberali nu-și riscă scaunele pentru niște lucrurile care pot fi împinse și în anii următori.
Numai că timpul trece, iar reformele vor tot mai dificil de pus în practică. Guvernul își va pierde din credibilitate, iar problemele din societate se vor aduna. Va fi complicat să iei măsuri nepopulare într-un climat social tensionat, cu oameni în stradă și cu partide de opoziție incitând la revolte.
România are o șansă imensă în următorii 5-7 ani. Vor veni bani cu duiumul de la Uniunea Europeană, dar nu va fi suficient, trebuie să avem proiecte viabile și o voință politică fermă pentru a le duce la bun sfârșit. Însă nu mai putem tolera același stat obez, care consumă mai mult decât produce și care risipește banul public.
Dacă lebedele negre de care aminteam anterior își vor face simțită prezența, atunci șansa imensă la dezvoltare pe care o are România va fi spulberată. Iar o altă șansă nu știu dacă vom mai avea în următorii 10-20 de ani.
1 Trackback