O nouă serie dintr-o veche serie
Longevivul serial „procedural“ Minți criminale (foto) s-a încheiat în 2020, după 15 sezoane și 324 de episoade. La doi ani de la final, studiourile Paramount lucrează la o resuscitare a serialului, care va aduna pe generic șase dintre veteranii seriei originale. Deocamdată și au dat acordul pentru a reveni actorii Joe Mantegna, Kirsten Vangsness, Adam Rodriguez, A.J. Cook, Aisha Tyler și Paget Brewster, în vreme ce Matthew Gray Gubler a refuzat să revină în rolul care l-a făcut cunoscut mondial. Producătorii se străduie să o convingă pe fosta producătoare a seriei, Erica Messer, să revină și ea în postura de showrunner. Noua serie Minți criminale va debuta cu un prim sezon de zece episoade pe noua platformă Paramount Plus. Resuscitarea ei pare a contura un nou trend în ce privește televiziunea americană în era streamingului – reînvierea seriilor deja încheiate, pe lângă obișnuitele remake-uri. Un indiciu că serialele noi nu au nici pe departe impactul celor vechi? Recent, spectatorii au putut urmări, în sfârșit, un sezon final din Dexter, în vreme ce franciza CSI a fost relansată cu seria CSI: Vegas din a cărei distribuție au făcut parte veteranii Jorja Fox și William Petersen. În cel de al doilea sezon, ștafeta va fi preluată de un alt interpret principal al seriei originale, Marg Helgenberger, care a jucat-o vreme de 12 sezoane pe experta Catherine Willows.
Ivan Reitman, cehul care a făcut Hollywoodul să râdă
A încetat din viață Ivan Reitman, unul dintre cei mai de succes regizori de la Hollywood din ultimele decenii, autor al unor filme care ocupă locuri fruntașe în topurile popularității. Reitman provenea dintr-o familie care a fugit de opresiunea comunistă din Cehoslovacia postbelică, a crescut în Canada și s-a lansat în 1978, când a produs comedia National Lampoon’s Animal House, după care s-a bucurat de un enorm succes cu Ghostbusters, în 1984. De asemenea, este realizatorul popularelor comedii cu Arnold Schwarzenegger Gemenii (1988), Polițist la grădiniță (1990) și Junior (1994). Fiul lui, Jason, este și el un regizor respectat, realizator al recentului Ghostbusters: Afterlife, produs, înainte de dispariție, de tatăl său.
Denunțarea cenzurii „sociale“
„Cenzurarea pe rețelele sociale a operelor plastice din motive de nuditate împiedică în mod considerabil promovarea artei în aceste medii, care au devenit astăzi inevitabile“, afirmă, într-un comunicat, Académie des Beaux-Arts din Paris, dând ca exemplu înlăturarea de pe Facebook, Instagram sau Twitter a unor tablouri celebre precum L’origine du monde de Gustave Courbet sau La Liberté guidant le peuple al lui Eugène Delacroix. „Această situație absurdă impune o reacție legitimă și ne face să ne punem întrebări asupra libertății difuzării informației și asupra mijloacelor pentru a proteja această libertate“, spune Academia. Este, amintește „Le Figaro“, o chestiune care agită mediile artelor plastice în ultimii ani. Anul trecut, biroul de turism din Viena a provocat o nouă dezbatere asupra rolului algoritmilor și a giganților IT în artă. Muzeele vieneze au postat atunci nuduri realizate de mari artiști precum Egon Schiele sau Modigliani, cenzurate pe rețele sociale, pe platforma OnlyFans, cunoscută mai ales pentru conținutul sexual explicit.
Un monopol periculos
Actrița australiană Cate Blanchett, care tocmai a primit un premiu Goya la Valencia, ia apărarea filmului difuzat în sălile de cinema, confruntat cu dominația streamingului. „Monopolul acestor platforme este dezastruos și periculos“, afirmă Blanchett. „Trebuie să găsim o modalitate de a continua să dezvoltăm proiecte cinematografice bune, fără să devenim sclavii formatului de serial.“ Blanchett, care a jucat recent în producția Netflix Don’t Look Up, a recunoscut calitatea unor astfel de filme produse de rețelele de streaming, dar a subliniat că „ar fi o neglijență să nu te gândești de consecințele acestui model asupra pieței“.
Coppola, un nou atac
La fel ca Martin Scorsese, regizorul Francis Ford Coppola a criticat și el filmele Marvel, pe care le-a declarat „dezgustătoare“. Într-un interviu recent în revista „GQ“ dedicat aniversării a 50 de ani de la premiera Nașului, Coppola a revenit asupra chestiunii, opinând că aceste filme cu supereroi distrug industria cinematografică. „Cândva marile studiouri făceau filme. Astăzi avem filme Marvel. Și ce sunt acestea? Un film Marvel este un film prototip care este duplicat la nesfârșit ca să pară diferit“, spune celebrul regizor. El nu a ezitat să critice și realizatorii competenți care fac filme după „formulă“, dând ca exemple Dune, de Denis Villeneuve, și ultimul James Bond, No Time to Die, de Cary Fukunaga.
Cronica neagră
– Arnaldo Jabor (81 de ani) – cineast, unul dintre artizanii Cinema Novo, noul val în cinemaul brazilian, laureat al mai multor premii internaționale, printre care un Urs de Argint la Berlin pentru All Nudity Shall Be Punished (1973) și o nominalizare la d’Or la Cannes pentru Love Me Forever or Never (1986).
– Driss El Khouri (83 de ani) – scriitor și jurnalist marocan, reputat în lumea arabă și cea francofonă.
– P.J. O’Rourke (74 de ani) – autor satiric și comentator politic conservator american, autor a peste 20 de cărți, printre care succesele A Parliament of Whores și Give War a Chance.