Premierul Nicolae Ciucă, întrebat fiind despre rocada premierilor din coaliție, spune că aceasta este mai puțin importantă și că altele sunt prioritățile guvernului. Rotativa ar urma să aibă loc în mai 2023, iar cel mai probabil locul lui Ciucă va fi preluat de Marcel Ciolacu. Ar fi lipsit de logică ca liderul stângii să lase altcuiva din partid frâiele guvernului, pentru că ar risca încet-încet să piardă puterea în interiorul PSD.
Iar atmosfera nu-i tocmai tovărășească în PSD, gruparea Stănescu-Firea fiind extrem de vigilentă la mutările lui Ciolacu.
Dar ce a spus în această săptămână premierul liberal Nicolae Ciucă?
„Această rocadă a premierilor face obiectul unei perspective care urmează să se întâmple peste șapte, opt luni de zile. Ca atare, până atunci dați-ne voie să ne ocupăm de problemele curente, care sunt foarte, foarte dificile“, a spus Ciucă.
Unii de prin zona PSD ar putea sări ca arși, pentru că declarația șefului PNL poate fi interpretată în fel și chip. În realitate, rotativa se va produce, iar lucrul acesta este cunoscut și de cei de la vârful PSD. Surse din mediul politic, inclusiv din PNL, afirmă că liberalii nu-și permit forțarea unei crize politice de proporții, pentru că refuzul predării biroului de premier social-democraților ar echivala cu ruperea coaliției. Asta ar duce la instabilitate, la ieșirea grabnică a PSD din guvern, iar totul s-ar petrece cu un an înainte de alegeri. Pentru PSD ar fi muniție suplimentară în campaniile din 2024, iar PNL s-ar vedea cu spatele la zid, pentru că ar fi un dezastru să intre în alegeri cu un guvern minoritar.
Vor exista însă negocieri dure între cele două partide privind păstrarea unor portofolii. Rocada presupune și schimbări de titulari la ministere. Cu alte cuvinte, spre exemplu, Transporturile ar trece de la PSD la liberali, iar Fondurile Europene de la PNL la PSD.
Social-democrații îl vor în continuare pe Sorin Grindeanu la Transporturi, pentru că există destule proiecte de infrastructură în lucru, iar 2024 ar putea fi momentul perfect pentru inaugurarea unor bucăți de autostradă.
Deocamdată, cele două partide mari aflate la guvernare, PNL și PSD, nu forțează lucrurile pe plan politic, însă au de traversat o iarnă dificilă. Nu e clar ce se va întâmpla cu facturile la energie, iar, dacă pentru consumatorii casnici sunt ceva asigurări în privința unui nivel acceptabil, pentru jucătorii din economie urmează luni complicate. Aeroportul Iași, spre exemplu, subordonat Consiliului Județean, are de achitat facturi de zece ori mai mari ca iarna trecută. O recunosc chiar liberalii, care cer insistent ca aeroporturile să intre pe lista beneficiarilor la energie.
Aeroportul este până la urmă o structură ce aparține de stat, așa că nu e cazul să-i plângem de milă, pentru că se vor găsi soluții și în situația acumulării unor datorii. Cu alte cuvinte, aeroportul de la Iași nu se va închide.
Însă în zona economică lucrurile devin dramatice, pentru că facturile ridicate la utilități ar putea trimite în faliment mii de firme. Asta înseamnă șomaj, oameni nemulțumiți și implicit tensiuni sociale. De asta se tem și politicienii. Creșterea economică din acest an aproape că nu mai interesează pe nimeni câtă vreme inflația se menține la cote ridicate, iar creșterile salariale nu pot ține pasul cu galopul prețurilor.
Există speranța ca economia să nu o ia totuși la vale în condițiile în care, dacă suntem isteți, vom putea absorbi cam 4 la sută din PIB până la finele anului 2023.
Recesiunea bate așadar la ușă, iar PNL și PSD nu vor putea evita impactul cu realitatea economică dură care se anunță în această iarnă. De aici probabil și declarația prudentă a lui Nicolae Ciucă cu privire la îndepărtata rocadă a premierilor din primăvară. Mai e mult până atunci, iar o criză socială serioasă ar putea provoca convulsii politice pe măsură. Iar, în vremuri tulburi și cu un an înainte de alegeri, politicienii nu vor mai fi în stare să ia decizii raționale. Se va merge pe pragmatism, iar dacă analizele interne vor arăta că e mai profitabil să renunți la guvernare, atunci PSD și PNL vor rupe lanțul de iubire și vor căuta să arunce povara dintr-o parte în alta. Ar fi cel mai prost scenariu pentru România ca, într-o perioadă cu crize suprapuse, să mai avem și o criză politică, în care actorii politici să fie preocupați de supraviețuirea politică și să nu le mai pese de guvernare.