În mod aproape de neînchipuit, FILIT, Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași, a ajuns la cea de-a zecea ediție. Pentru al zecelea an, brandul uriaș care a devenit în lumea literară europeană, FILIT, se îmbogățește cu o nouă ediție, cu noi zile și nopți de literatură autentică. Prilej de a savura cultura și de bucurie a normalității culturale.
Cred că, dacă am avea mai multe evenimente de magnitudinea acestuia, am câștiga câteva lucruri esențiale, ca români. În primul rând, am scăpa de complexe și de provincialism. Criticile parlamentarilor olandezi nu ne-ar mai părea așa de șfichiuitoare dacă am fi replicat un model de organizare a unui festival de talie mondială pe nișa cărții și în alte zone ale societății noastre. Pentru că, în timpul FILIT-ului, România întreagă scapă de sindromul impostorului. Este egala oricui din lume.
Apoi, am învăța de la organizatori ce înseamnă să lupți pentru o idee, să te sacrifici pentru ea, să nu te lași bătut nici de imixtiunea politicului, nici de pandemie, nici de cifrele tot mai dramatice care ne arată că românii pur și simplu citesc tot mai puțin de la un an la altul. Să se fi luptat unii pentru autostrăzi în România așa cum au făcut-o duhurile bune ale FILIT-ului, am fi ajuns tare, tare departe.
FILIT, prin impactul uriaș pe care îl are asupra tinerilor ieșeni de liceu (și nu numai), face pentru ideea de educație cât multe programe școlare puse și de-a lungul și de-a latul. Contactul live cu autorul pe care l-ai citit înainte și căruia i-ai dedicat niște ore bune din viața ta ca să-i pătrunzi literatura – asta cred că e genul de experiență formatoare, dacă nu chiar inițiatică, cu care un tânăr va rămâne în suflet o viață întreagă. FILIT le aduce la timpul potrivit și în spațiul potrivit întâlnirile esențiale.
Dacă am înmii FILIT-ul în România, am ajunge, în sfârșit, să producem valoare adăugată pe scară largă. Unicitate. FILIT este imposibil de copiat, atât de puternic a ajuns să fie spiritul său și atât de profundă este emulația pe care o creează în cele cinci zile de desfășurare. A replica FILIT înseamnă a crea comunități, a te pune tu în centrul lumii, și nu doar să o admiri dintr-o margine. FILIT este un Mercedes literar plăsmuit în Iași de ieșeni, în țara care poate da (încă) maximum un Spring electric. Adică produse de masă de care te folosești, dar de care râzi pe înfundate adeseori.
De la FILIT mai învățăm o lecție importantă. Ca să iasă ceva mare, îți pui reputația la bătaie. Iar ca să ți-o pui la bătaie, trebuie să o ai dinainte, construită prin talent, dar mai ales enorm de multă muncă. Asta au îndrăznit să facă Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu, Florin Lăzărescu. Și-au pus tot obrazul la bătaie, toată cariera de scriitori și/ sau de editori de carte. Au riscat, au tras bine de tot ponoasele niște ani pentru așa îndrăzneală, dar la final, se vede, uneori, foarte rar, binele învinge!
Cum o fi posibil totuși ca țara plagiatorilor pe scară largă, țara politicii mediocre și a mișmașului ridicat la nivel de Constituție să aibă un FILIT care să împlinească zece ani? Chiar n-am nici un răspuns definitiv, pentru că multe lucruri puteau merge prost și să se termine. Multe chiar au și mers, dar cumva proiectul nu numai că supraviețuiește, dar capătă și mai multă notorietate mondială și strălucire de la an la an. Pot doar să sper că festivalul a ajuns atât de mare și de important, că nimic nu îi va mai putea sta în cale.
Pe lângă autorii și invitații prestigioși ai festivalului, atunci când spun FILIT am ajuns să alătur acestui brand automat cele două cluburi literare dedicate liceenilor ieșeni, cu activitate permanentă pe tot parcursul anului (și ajunse parte integrantă a corpului fabulos al evenimentului) – Logos și Alecart. Mă gândesc la profesorii Serinella Zara, Nicoleta Munteanu și Emil Munteanu și la impactul pe care activitatea acestora îl are în mințile și viețile elevilor pe care-i introduc în lumea literaturii. Și nu îmi e greu să definesc în mod direct acest impact, deoarece datorită profesoarei mele de limba română din liceu, Serinella Zara, am învățat să iubesc literatura. Mi-a pus în minte instrumentele potrivite ca să mi-o apropii. Genul de întâlnire la timpul și în locul potrivite care îți marchează mai apoi viața. Îi mai datorez și astăzi un eseu complet despre opera relativ obscurului poet simbolist francez Maurice Rollinat.
Mulți ani de viață frumoasă, FILIT!