Nu vom avea gaz suficient la iarnă, iar energia electrică va fi furnizată după program. Și chiar dacă va fi gaz și curent, oricum nu vom putea plăti, că va fi prea scump. Sunt vești care se tot rostogolesc de săptămâni bune în spațiul public, creând o stare de neliniște și de neîncredere generală. Apocalipsa e aproape, asta sugerează unii, oarecum satisfăcuți că își pot exprima liber ideile tip sperietoare.
Sigur că orice e posibil, în condițiile unei instabilități fără precedent la nivel mondial. Abia am ieșit din pandemie și am dat de un război nemilos care la început ne-a tocat nervii, iar acum constatăm că ne consumă și resursele, inclusiv cele financiare.
În vară unii anticipau că nu vom fi în stare în Europa să asigurăm suficient gaz și că începutul iernii ne va găsi cu depozitele goale. România are zilele astea 93 la sută din depozite pline, iar Europa stă cam tot pe aici. Vapoare cu gaz așteaptă pe mare să fie descărcate, dar nu au undă verde să intre în porturi, pentru că mai peste tot depozitele sunt pline. E încă vreme caldă pe continentul european, iar unele țări nici nu au apucat să consume gaz, din simplul motiv că sistemul de încălzire nu a fost încă pornit.
Evident că teoria frigului din case va fi vânturată în continuare. Păi ianuarie se anunță o lună cruntă, vor fi geruri cumplite, iar stocurile actuale se vor epuiza la începutul lui 2023. Știu Mafaldele cu exactitate când și cum se va întâmpla. Cu siguranță că va fi frig în ianuarie, mai ales în partea de est a Europei. La noi în țară vom avea și minus 20 de grade, cum vor fi zile cu temperaturi peste medie.
Spre deosebire de alte state, România stă bine la capitolul energie. Avem producție proprie care ne asigură cam două treimi din consum. Și chiar dacă vor apărea probleme, nu va fi în nici un caz ceva de lungă durată.
E bine să fim prevăzători, e în regulă să spunem adevărul, dar e rău să devenim bocitoare de serviciu. Aici nu vorbim doar de optimismul necesar pentru ca fiecare dintre noi să depășească această perioadă. Însă, pentru economie, starea generală de depresie aproape că echivalează cu falimentul. Când totul e negru în jur e greu să mai vinzi ceva. Când auzi peste tot că suntem în pragul apocalipsei nu mai ai chef ca antreprenor să faci investiții și să te extinzi. Lipsa de încredere e un factor cheie în business.
O sperietoare există totuși: inflația. Prețurile nu se mai opresc din creștere, iar punctul maxim al inflației ar putea fi atins abia în primăvară, afirmă specialiștii. Sunt chestiuni palpabile, vedem și singuri când mergem la magazin că scoatem mai mulți bani din buzunar pentru produsele de bază.
Partea bună e că piața muncii e încă vioaie în raport cu vremurile și că există destule proiecte care necesită forță calificată. În Arad spre exemplu șomajul a coborât la unu la sută, ceea ce înseamnă că din zonă nu mai ai pe cine angaja dacă vrei să deschizi o afacere.
Da, sunt destui nori negri pe cer. Propovăduitorii apocalipsei vor continua să răspândească cu viteza luminii veștile proaste. Asta duce la instabilitate, la lipsa chefului în orice activitate și la un pesimism molipsitor care ține societatea în loc. Cavalerii poveștilor înspăimântătoare nu se vor opri. Ei își fac cu sârg meseria, indiferent de rațiunile care îi determină să țină predicile. I-am văzut și în pandemie, când vorbeau despre dictatura medicală. Pandemia a trecut, dar între timp se vede că au dispărut și dictatorii, pentru că nu mai vorbește nimeni despre oculta sanitară. Indiferent dacă războiul din Ucraina se va sfârși curând sau nu, scenariștii nu vor dispărea. Am intrat de ani buni într-o nouă etapă. Faptul că putem comunica liber pe rețelele sociale și că putem spune orice ne trece prin cap e în regulă, dar s-a depășit limita. Unii folosesc internetul pentru a crea balamuc, pentru a stârni ura și a spori neîncrederea.
Suntem de ceva timp la o răspântie, pandemia și războiul din Ucraina fiind factori agravanți pentru ceea ce oricum ar fi năvălit peste noi. E nevoie de vigilență și de o înțelegere mult mai așezată și profundă a lucrurilor. Răul livrat zilnic pe diverse canale produce deja daune. Vedem asta și în țările care au avut recent alegeri. Dacă însă doza depășește limitele admise, e în pericol însăși democrația.