Când, în 2006, a lansat un album bestseller de duete, Jerry Lee Lewis a ales să îi dea titlul Last Man Standing. Titlul era o referire directă la statutul lui Lewis printre „absolvenții“ legendarei casei de discuri Sun Studios din Memphis, locul unde un producător la fel de legendar, anume Sam Phillips, a îngrijit o nouă generație de pionieri ai genurilor country, rockabilly și nou-apărutului rock and roll. Sunt artiști astăzi intrați în legendă precum Johnny Cash, Elvis Presley, Carl Perkins, Roy Orbison și Jerry Lee Lewis. Dintre aceștia, Lewis, care tocmai a încetat din viață la vârsta de 87 de ani, a reușit să le supraviețuiască tuturor acestor pionierilor, inclusiv lui Chuck Berry și Little Richard.
„Spre deosebire de Elvis, care a adus sex-appeal în fața publicului, de Chuck Berry, care a venit cu inteligență și sofisticare armonică importată din jazz, de energia lui Little Richard, Lewis este cel care a dat nuanța de pericol în repertoriul rock and roll-ului de la începuturi“, notează publicația „The Conversation“, în vreme ce „Classic Rock Magazine“ subliniază că „Jerry Lee Lewis a fost probabil primul antierou al rockului. Înainte de Sid Vicious sau Axl Rose, Jerry Lee Lewis a fost primul băiat rău. Nu era primul dintre proaspăt apăruții rockeri care șoca societatea cuminte și politicoasă, dar a fost primul care a împins limita acceptării noului gen muzical dincolo de un anumit hotar. După el, mulți alți artiști au încercat să facă același lucru, dar puțini au reușit să aibă același impact“.
„Când își vor aminti de mine, aș vrea să se gândească nu la soțiile mele, nu la casele mele sau la banii pe care i-am câștigat și i-am cheltuit. Aș vrea să își amintească doar de muzica mea“, declara cândva Lewis. Dar azi, la moartea sa, toată lumea e de acord că întreaga lui carieră muzicală nu poate fi separată de demonii care i-au bântuit viața celui poreclit „The Killer“, descrisă în necrologul BBC drept „un cocktail toxic de scandal, dependență și violență“.
„La fel ca mulți dintre primii muzicieni rock and roll, în inima lui Lewis a existat o lungă luptă dintre religie și rock“, explică „Classic Rock Magazine“, amintind de faptul că The Killer provenea dintr-o comunitate extrem de religioasă și că, de multe ori, muzicianul s-a gândit serios să renunțe la tot și să devină predicator. În faimosul episod din 1957, când a fost înregistrată Great Balls of Fire, probabil cea mai celebră melodie a lui, Lewis a fost cât pe ce să renunțe, considerând că acel cântec era „opera diavolului“. A fost nevoie de mari eforturi din partea producătorului Sean Phillips pentru a-l convinge să termine înregistrarea. „Conflictul din Jerry Lee nu e o poveste din cărți sau scenarii de film, a fost o rană permanentă și reală“, sublinia biograful muzicianului, Rick Bragg.
Când Elvis a plecat să își satisfacă serviciul militar, s-ar fi zis că Lewis are culoar liber pentru a pună mâna pe tronul noii muzici. Numai că a urmat faimosul scandal declanșat în timpul turneului din Anglia, când s-a aflat că soția lui, Myra, îi este verișoară și că are numai 13 ani, plus că divorțul de prima soție nu fusese finalizat. Turneul s-a sfârșit după numai trei concerte și, la fel, cariera lui Lewis a ajuns pe marginea prăpastiei. Și, spune „Classic Rock Magazine“, când, un an mai târziu, în 1959, muzicienii Buddy Holly, Ritchie Valens și „The Big Bopper“ J.P. Richardson și-au pierdut viața într-un accident (denumit apoi „ziua în care muzica a murit“), a fost un moment în care „establisment-ul industriei divertismentului și forțele conservatoare păreau că au câștigat și că însuși rock’n’rollul era terminat“.
Însă nici rockul nu a dispărut și nici cariera lui Lewis nu s-a terminat. A rămas, în schimb, permanent asociată cu personalitatea artistului marcată, notează „The Conversation“, de „tensiunea dintre devoțiunea lui afirmată pentru Biserică și înclinațiile lui atavice“. Comportamentul impulsiv și temperamentul sălbatic nu au făcut decât să contribuie la mitul rockerului sălbatic, iar porecla The Killer părea cu adevărat potrivită pentru el.
După o obligatorie perioadă de retragere, Jerry Lee Lewis a revenit, încercând diferite formule și reușind să se reinventeze ca interpret respectabil de country spre finalul anilor ’60. Din nefericire, umbra întunecată l-a urmărit și, deseori, cariera lui a fost amenințată de scandaluri provocate în special de dependența tot mai puternică de droguri. Cu toate acestea, Jerry Lee Lewis a reușit să se adune și să scape din aceste situații. Din 1989 a beneficiat de un nou interes pentru muzica lui, stârnit de filmul biografic Great Balls of Fire (cu Dennis Quaid în rolul principal și Winona Ryder în rolul Myrei), pentru care a scris și coloana sonoră. A continuat să cânte și să concerteze până la o vârstă înaintată.
„Aroganța pare că i-a dat puterea de a trece prin necazuri care ar fi distrus oameni mai puțini rezistenți“, scrie „Classic Rock Magazine“, „ceea ce s-a întâmplat cu des-
tui dintre contemporanii lui. Și probabil că a fost pentru el o mare satisfacție să știe că, dintre toți marii pionieri ai rockului, cel mai sălbatic și mai autodistructiv a reușit să le supraviețuiască tuturor“.