Continuăm Jurnalul, iată.
Vineri, 21 octombrie
Ar fi frumos ca următorul care să se ocupe de afacerile interne ale vlahilor, după dr. Bode, să fie DJ Boroș.
Adevărul e că e greu să găsești ministru mai reprezentativ decât dr. Bode. Te uiți așa la el și zici: da, nene, afacerile interne ale vlahilor.
Apoi, dacă avea și secolul XXI un mecanism de control, ia să vedem care e din filmul ăsta, se ducea Valahía înapoi la 1542, cel mult, nu te preocupa, ești frumoasă azi.
Dacă îți ciulești urechile poți auzi oftatul pizmuitor al bulgarilor că n-au și ei Bode și Ciucă să-i conducă, să le lumineze calea.
Asta nu a înțeles România: nu poți fi și în Schengen, și în Valahía în același timp.
Joi, 20 octombrie
Vă dați seama cât îi vine curentul președintelui la toate casele?
O notă de acum trei ani: „Lucrurile trebuie făcute la timpul lor, altfel sau nu mai sunt făcute deloc sau arată caraghios. Ce mai așteptăm, fraților? Să își piardă Dănuț Andrușcă vigoarea, vlaga, verva, verbul, viziunea? Nu vedeți că fără Dănuț la cârmă băltim și nu ne mai facem bine?“.
Încă o notă de acum trei ani: „Escală nedorită, dar necesară la București. Interacțiune trei sute de secunde cu o bugetară de o cretinătate senină, solemnă. Din păcate, nu fac un râvnit AVC izbăvitor. Întâlnire întâmplătoare pe stradă cu un om politic marginal. Îl găsesc mai puțin cochet decât de obicei și îi atrag atenția: avea o întâlnire cu o delegație albaneză și nu se cuvenea să… Un cetățean cu față de Mircea Diaconu încearcă să îmbârlige o fătucă de la o companie de telefonie mobilă să îi facă un abonament mai ieftin în baza faptului că sunt din același oraș: Giurgiu. Doamne, știu că nu mai am zile așa și așa multe pe pământ, chiar era nevoie să le mai și irosesc în Țara Rrromânească?“.
Doamna Dăncilă s-a întors cu un poem involuntar care poate să devină hit:
Categoric
(de Vasilica-Viorica Dăncilă)
Intuiție?
Posibil.
Experiență?
În mod categoric.
Intră România în Schengen tot în alea treizeci de zile în care a tăiat „domnu’ Rareș“ pensiile speciale.
Am mulți prieteni scriitori prin toată Europa, din Portugalia până Olanda, trecând prin Italia și Spania, ba chiar și câțiva pe la Paris.
Uneori nu mai știu nici ei ce să scrie și atunci, fiindcă sunt la curent cu faptul că țara noastră, Valahía, e un tărâm magic, mă întreabă: mă, ce mai fac aleșii poporului vostru? Și eu le răspund cinstit: uite, ce să facă și proștii noștri, avem un deputat care a făcut greva foamei între prânz și cină. Și atunci, minune, ei se deblochează și își răsfață publicul cititor cu povești care par inventate, fiindcă vlahii sunt fantastici, ca oaia lui Murakami, nici nu-ți vine să crezi că există. Inspiră vlahii, bravo.
Văd că tot caută pesediștii prezidențiabil pentru vlahi. Se uită ba după Ciolacu, ba după Rafila, ba după Geoană. Repetă greșelile trecutului. Au ditamai elefantul prezidențiabil în cameră și orbul găinilor. Au soluția sub nas și ei nimic: Dănuț. Dănuț Andrușcă. Orice altceva este deșertăciune.
E adevărat că Iohannis n-are purtător/ purtătoare de cuvânt, dar pe de altă parte ce să poarte și oamenii ăia, dacă n-are cuvânt?
Miercuri, 19 octombrie
O notă de acum patru ani: „Din ciudata alcătuire a domnului Ciorbea cea mai curioasă rămâne absența obrazului“.
O notă de acum trei ani: „Există un singur domeniu în România în care relațiile să nu fie predominant feudale, de vasalitate? Care? Unde? Cum?“.
Marți, 18 octombrie
Aniversăm patru ani de la acest involuntar al lui madam Vrânceanu Firea Pandele, pe care vlahii, înțelepți cum îi știm, au pus-o acum să se ocupe de Ministerul Familiei.
Cazuri sociale
(de Gabriela Firea, primar al Bucureștilor, pesedistă, de stânga cum s-ar zice)
În acest bloc
au cumpărat apartamente
magistrați, profesori universitari, medici
acum oamenii ăștia
au dat banii lor
și vor să nu mai fie acolo cazuri sociale
eronat au fost repartizate acolo
deranjând întreaga atmosferă!
primim petiții, reclamații!
acești oameni nu au nici o vină
că au cumpărat acolo.