Pentru toată lumea a fost o reală surpriză: Milo Manara, maestrul italian al benzii desenate erotice, semnează primul volum al unei adaptări BD a celebrului roman al lui Umberto Eco Numele trandafirului. Adaptarea va fi publicată în două volume. Primul dintre acestea a ajuns deja la publicul din Peninsulă, versiunile în alte limbi urmând a debarca în librării mai spre toamnă.
Secretul acestei colaborări a fost dezvăluit într-un număr special al revistei italiene „Linus“ dedicat în întregime serbării a 90 de ani de la nașterea lui Eco. Din această revistă s-a aflat că ideea unei adaptări BD a Numelui trandafirului i-a venit prima oară directoarei editurii La Nave di Teseo, Elisabetta Sgarbi. „Pur și simplu am visat acest album, am văzut în vis paginile lui, ca și cum ar fi existat deja într-un univers paralel“, spune Sgarbi. „L-am sunat imediat pe Milo și i-am spus. A fost surprins de idee, dar în mod agreabil. Și, deși lucra atunci la alt album, iar ideea mea îl distrăgea, a început să se gândească la ea.“
Nu a durat mult de la publicarea lui, în 1980, până când Numele trandafirului să intre pe lista celor mai importante cărți ale secolului XX. Cum ataci un astfel de monstru ca să îl poți transpune într-o formă narativă grafică, mai ales după ce el a fost deja adaptat sub forma unui film și a unui serial TV?
„Numele trandafirului este o carte care vorbește despre alte cărți, deci un volum BD ar fi putut fi foarte bine integrat în această minunată matrioșcă“, crede Milo Manara, care a muncit vreme de doi ani la această versiune.
Eco, probabil, ar fi fost cel puțin foarte interesat să își vadă cartea sub formă de BD, fiindcă el însuși a contribuit la recunoașterea benzii desenate ca formă modernă de artă, omagiind-o în scrierile sale, de la eseul Apocalittici e integrati (1964), la romanul său din 2004, Misterioasa flacără a reginei Loana. Tot Eco este cel care a afirmat că „atunci când vreau să mă relaxez, citesc Engels, când vreau ceva mai serios, citesc Corto Maltese“.
Eco și Manara nu au apucat să colaboreze cât timp a trăit marele scriitor. „Copiii lui mi-au dezvăluit că aprecia opera mea“, spune Manara. „Bănuiam oarecum asta, dar nu am avut niciodată ocazia să discutăm. Îmi amintesc doar că fiica sa Carlotta, la începutul anilor ’80, și-a exprimat dorința de a avea un strip original de-al meu, așa că i-am trimis unul… oarecum erotic. Singura dată când l-am întâlnit pe Eco mi-a spus, cu o atitudine blândă și paternală, că aș fi putut alege și altceva.“
Adaptând Numele trandafirului, Manara, care este și autorul scenariului acestui album, a decis să se concentreze mai mult asupra desenului, rămânând loial cărții, dar pliind-o pe cerințele narațiunii secvențiale. „Adaptările cinematografică și de televiziune au fost o reinterpretare a cărții. Eu, în schimb, am dorit să fiu absolut fidel textului“, explică Manara. „Desigur, a trebuit să tai partea din roman care este predominant literară. În albumul meu nu există reflecții, dialoguri sau speculații despre diferitele cărți care au existat de-a lungul secolelor, o discuție delicată între filosofie și teologie, dar m-am limitat la sărăcia lui Cristos și la rolul Bisericii în comedie. Am respectat firul narativ și sensul, dar am înlocuit paginile de descrieri cu desene.“
Personajele poveștii, așa cum sunt ele desenate de Manara, diferă de ceea ce ne-au obișnuit filmul și serialul TV. Guglielmo de Baskerville, de exemplu, în BD, seamănă mai mult cu un Brando tânăr decât cu Sean Connery: „Pentru conceperea personajelor, m-am bazat chiar pe schițele lui Umberto Eco. Atunci când acestea nu existau, de exemplu, pentru Guglielmo, m-am uitat cu atenție la cum este descris în carte. La fel, în cazul diformului Salvatore, nu existau desene, dar exista, iarăși, o descriere amănunțită. Am urmat cu precizie indicațiile autorului și pentru realizarea clădirilor, studiind arhitectura din acea perioadă“.
În cele din urmă, fiind totuși un album de Manara, erotismul nu putea lipsi cu totul din ecuație. Numele trandafirului este, probabil, albumul BD al desenatorului italian cu cele mai puține personaje feminine, dar „ultimele pagini ale primului volum mi-au prilejuit“, spune Manara, „cele mai erotice ilustrații pe care le-am realizat vreodată“.
În fine, trebuie spus că, după film, serial TV și bandă desenată, romanul lui Umberto Eco, continuă să inspire fiindcă, foarte recent, La Scala de Milano și l’Opéra de Paris au anunțat viitoarea punere în scenă a unui spectacol gigantic de operă bazat pe Numele trandafirului. Este un spectacol realizat la comanda comună a celor două prestigioase instituții culturale, o operă compusă de Francesco Filidei și pusă în scenă de Ingo Metzmacher și Damiano Michieletto. Premiera va avea loc pe 27 aprilie 2025 la Milano, urmată imediat de o premieră pariziană. Va fi o operă „gigantică”, cu multe coruri, cu „alternanțe de recitative și arii” și o structură compozițională „care amintește de petalele unui trandafir”, spune Francesco Filidei.