Surpriza a fost facilitata de un cunoscut colectionar britanic, Stephen Sutton, care detinea, in stare perfecta, un exemplar al inregistrarii acustice realizata la Milano, pe 20 de discuri, de The Gramophone Company, in 1920. Si nu oriunde la Milano, ci la Scala, fireste cu artistii de epoca, orchestra si corul cunoscutei case, sub bagheta lui Carlo Sabajno. Surprinzatoare in aceasta versiune, in limba italiana, este calitatea splendida a vocilor inregistrate, sa o amintim, acustic, deci fara microfoane sau amplificare. Vocile se aud ca intr-o inregistrare contemporana, gratie minunii procedeului de restaurare si transfer digital al vechilor discuri pus la punct de inginerul Andrew Rose si casa sa, Pristine Records, care coopereaza indeaproape cu Divine Art.
Faust, alaturi de Carmen a lui Bizet, opera cea mai cunoscuta din repertoriul francez, si-a avut premiera in 1859 si de atunci a ramas permanent in repertoriul marilor case de opera. In Italia a fost cintata pentru prima oara la Scala, la 11 noiembrie 1862, dupa ce libretul versiunii italiene fusese publicat de Ricordi & co. Din versiunea inregistrata lipseste scena baletului, sint omise preludiul la actul al IV-lea si recitativul Margaretei si au fost executate citeva taieturi minore in diverse scene.
Dupa cum reaminteste Stephen Sutton in notele sale atasate setului de doua discuri, La Scala a fost inchisa in primavara anului 1917, pina in septembrie 1918, iar apoi din nou, de la inceputul anului 1919 pina la sfirsitul lui 1921. In aceasta perioada, orchestra operei a intreprins un turneu international sub bagheta lui Arturo Toscanini, care a inclus un sejur in Statele Unite. Cele citeva inregistrari realizate in acest interval pentru Columbia si reprezentanta milaneza a companiei His Master Voice sint marturii pretioase ale calitatii trupei in epoca si au constituit o modalitate de a tine impreuna artistii si a le asigura un venit modest.
Informatiile despre principalul solist, splendidul tenor Giuliano Romagnoli, interpretul lui Faust al inregistrarii din 1920, sint limitate. Se stie doar ca s-a nascut in jurul anului 1890 si ca in acelasi an al inregistrarii lui Faust era atestat in roluri ca Enzo din La Gioconda si Cavaradossi. Vocea ii mai poate fi auzita doar in citeva cintece inregistrate pentru HMV si doua duete pe discuri Columbia. Tot in 1890 s-a nascut si interpreta Margaretei, Gemma Bossi, care a trait pina in 1982, incheindu-si viata in caminul Verdi, pentru fostii solisti de opera, de la Milano. O soprana apreciata, Bossi a debutat in 1913 in rolul lui Mimi din Boema, s-a bucurat de un succes rasunator in 1915 in Antonia din Povestirile lui Hoffmann, la Palermo, unde si-a cunoscut si viitorul sot, celebrul Mariano Stabile, si a facut o cariera de mare succes pina la retragerea ei, in 1930. In rolul lui Mefistofele, in inregistrarea aparuta la Divine Art, figureaza un bas sicilian, Fernando Autori, nascut in 1884. O figura originala de artist, care a studiat intii medicina, apoi pictura, inainte de a se hotari pentru o cariera vocala. A debutat in 1913 la Palermo si s-a bucurat de o faima deosebita pina in 1919, in roluri din Fanciulla del West, Madame Sans-Gene, Manon de Massenet, Lucia di Lammermoor si Boema. Debutul pe scena de La Scala a avut loc in 1924 in Manon Lescaut si aici avea sa-si incheie cariera in 1936, mort timpuriu un an mai tirziu. Inregistrarea din Faust il arata in plina forma si este o placere sa-l asculti.
O mare placere, vag limitata de sunetul ceva mai putin clar al orchestrei, este intreg acest disc, raritate istorica si care poate constitui un frumos cadou pentru amatorii de opera.
P.S.: La capitolul arhive pretioase, aniversarea centenarului nasterii lui Oistrach de catre radiourile internationale a adus citeva surprize. La Budapesta, Radio Bartok a scos din arhive un recital din 19 martie 1949, in care Oistrach interpreteaza, intre altele, fantezia Mose de Paganini si Dansurile romanesti ale lui Bartok in aranjamentul lui Szekely. Acelasi post de muzica clasica a transmis si o inregistrare de studio a lui Oistrach din februarie 1949, cu orchestra radio, in concertul de vioara de Mendelssohn. France Musiques, pe de alta parte, a transmis din arhive, cu ocazia aceluiasi centenar, concertul de vioara de Beethoven, inregistrat tot la Budapesta, in august 1959, sub bagheta lui Janos Ferencsik. Toate pot fi ascultate pe site-ul Operashare.