Beethoven 200
Postul TV Arte va marca pe 7 mai cei 200 de ani care au trecut de la finalizarea și prezentarea publică a Simfoniei a 9-a a lui Ludwig van Beethoven. Cu această ocazie, canalul franco-german va difuza cele patru părți ale Simfoniei, în direct din Leipzig, Paris, Milano și Viena, orașe care au marcat viața celebrului compozitor. Programul va începe cu un documentar despre această simfonie. „În contextul politic actual, un asemenea mesaj de fraternitate, de umanitate și pace are tot mai mult sens“, a comentat președintele Arte, Bruno Patino, care a ținut „să salute visul unei Noi Europe pus pe muzică de Beethoven“. Prima parte va fi interpretată de orchestra Gewandhaus din Leipzig, Germania, sub conducerea lui Andris Nelsons, a doua de Orchestra din Paris, de la Philharmonie, sub bagheta lui Klaus Mäkelä, a treia de Orchestra Teatrului Scala din Milano, sub conducerea lui Riccardo Chailly, iar a patra și ultima parte, cu Oda bucuriei, va fi interpretată de Orchestra Simfonică din Viena, sub conducerea lui Joana Mallwitz, în orașul în care Beethoven a creat această operă.
Inedit
Editura Gallimard a publicat pe 4 aprilie două texte inedite de Jean Genet. Este vorba despre Héliogabale, o dramă în patru acte care nu a fost niciodată transpusă pe scenă și al cărei text era considerat de multă vreme pierdut, și de scenariul Mademoiselle, adaptat la cinema de regizorul britanic Tony Richardson în 1966. Genet (1910-1986) a redactat acest scenariu sub forma unei lungi nuvele cu dialoguri în 1951, cu titlul Les Rêves interdits ou l’autre versant du rêve. Héliogabale a fost scris în cea mai mare parte în închisoarea Fresnes în 1942, în aceeași perioadă cu primul roman al lui Genet, Notre-Dame des Fleurs. În epocă, scriitorul era încarcerat pentru mai multe delicte, inclusiv furtul de cărți.
De la BD la ecran
În sfârșit, se pare că unul dintre cele mai celebre produse ale benzii desenate europene, albumul La marque jaune (1954) de Edgar J. Jacobs, va vedea lumina marilor ecrane într-un film ce va fi regizat de francezul Cédric Nicolas-Troyan. La marque jaune, al șaselea album al unei extrem de populare serii franco-belgiene, Blake și Mortimer, este un thriller în cea mai pură manieră vintage, cu elemente la limita SF-ului, cu doi eroi celebri, profesorul Mortimer și căpitanul Francis Blake, care dejoacă un complot sinistru în Londra postbelică. Seria Blake și Mortimer, care continuă și astăzi, la patru decenii după moartea creatorului, este extrem de populară, iar albumele cu aventurile lor s-au vândut în milioane de exemplare în întreaga lume. S-a încercat de mai multe ori să adapteze albumul La marque jaune pentru cinema, de-a lungul vremii, în proiectele succesive fiind implicați cineaști precum spaniolul Álex de la Iglesia sau Michel Marin și actori foarte cunoscuți precum Rufus Sewell, Hugh Bonneville, Kenneth Branagh, David Thewlis și John Malkovich. Ea a fost totuși adaptată ca foileton radio (1955) și sub forma unui desen animat la finalul anilor ’90. De asemenea, la festivalul Séries Mania ce s-a ținut la Lille, a fost anunțată o nouă adaptare a altei serii BD celebre, Lucky Luke, de data aceasta sub forma unei producții TV în mai multe episoade, pentru France Télévisions. Acum faimosul cowboy va fi jucat de către Alban Lenoir, după ce a mai fost interpretat la cinema de către Terence Hill în 1991 și Jean Dujardin în 2009.
După trei decenii
Doi dintre cei mai mari și mai respectați chitariști de rock, Joe Satriani și Steve Vai, au lansat The Sea Of Emotion, Pt 1, o piesă care reprezintă prima lor colaborare oficială. Este o meldoie care a fost promisă publicului încă de acum 34 de ani, de când cei doi au vorbit despre posibila lor colaborare într-un interviu, în 1990, din paginile revistei „Guitar World”. Nu este, totuși, singura piesă înregistrată împreună fiindcă, în același interviu, Vai spune că au mai creat o melodie numită Reflections Of A Year And A Half. Asta se petrecea pe vremea când Steve Vai avea 13 sau 14 ani, iar Joe Satriani era profesorul lui de chitară.
Recunoaștere
Autoritățile din Hillsborough, Florida, au declarat drept obiectiv istoric sediul Morrisound Recording, studioul muzical din Tampa unde au fost înregistrate, la finalul anilor ‘80 și începutul anilor ‘90, albumele definitorii ale genului death metal. Morrisound Recording a devenit un adevărat „hub” muzical pentru formațiile de gen după ce formațiile Death și Morbid Angel au înregistrat aici albume de marcă precum Leprosy (1988), respectiv Altars Of Madness (1989), ambele sub supravegherea unui producător aproape legendar, Scott Burns. Tot aici au fost create albume extrem de importante în istoria genului precum cele ale formațiilor Sepultura, Cannibal Corpse, Napalm Death sau Cynic.
Rană mortală
Muzicianul Trent Reznor, celebru ca lider al formației Nine Inch Nails, este de părere că serviciile de streaming precum Spotify și Apple Music, cu drepturile minuscule pe care le plătesc autorilor, au „rănit de moarte artiștii”. „Aceste venituri extrem de mici afectează o mare parte dintre muzicienii care nu se pot susține din muzica lor”, spune Reznor într-un interviu recent în revista „GQ”. „Un serviciu de streaming este minunat dacă ești un rapper cu multe Discuri de platină ca Drake, și deloc minunat dacă ești formația de rock indie Grizzly Bear.Iar asta cred că face rău artei în general”. Ironic este faptul că Reznor a colaborat în urmă cu un deceniu cu Apple Music, dar asta îl face să vorbească în cunoștință de cauză.
Cronica neagră
• Maryse Condé (90 de ani). Cunoscută scriitoare născută în Guadeloupe, apreciată pentru opere precum Heremakhonon, Ségou sau Desiderada în care tratează în special moștenirea sclaviei și a colonialismului în Africa și Caraibe. A fost nominalizată de două ori la premiul Booker și a primit, în 2004, Legiunea de onoare în Franța. Ultimul ei roman a fost L’Évangile du nouveau monde (2021).
• John Bart (93 de ani). Scriitor postmodernist și profesor universitar american, cunoscut pentru romane precum Giles Goat-Boy and The Sot-Weed Factor.
• Louis Gossett Jr. (87 de ani). Popular actor american de culoare, primul care a câștigat premiul Oscar pentru rol secundar pentru apariția sa în filmul Ofițer și gentleman (1983), rol ce i-a adus și un Glob de aur. Născut în New York, Louis Gossett Jr. a jucat în peste 60 de filme și multe seriale TV precum miniseria Rădăcini. Roluri precum cele în filme ca Iron Eagle (1986) i-a creat o imagine de „dur”, dar în interviuri declara că rolul lui preferat a fost acela al președintelui egiptean Anwar Sadat în miniseria Sadat (1983).