O temă de actualitate
Cea de a 48-a ediție a Festivalului filmului de animație de la Annecy, care a debutat pe 9 iunie, a abordat un mare subiect de actualitate, sursă a multor neliniști: inteligența artificială utilizată în realizarea producțiilor de gen. Opt filme, scurtmetraje și un lungmetraj, realizate și cu ajutorul unor tehnici de IA au fost selectate pentru a fi proiectate oficial, inițiativă care a deranjat pe unii participanți. „Ponderea IA este tot mai importantă în acest ansamblu, crește constant, iar programarea acestor filme în cadrul festivalului nu face decât să reflecte această tendință“, explică Marcel Jean, directorul artistic al evenimentului. Astfel, la Annecy, s-au reliefat, scrie „France Culture“, „două tendințe contrarii. Pe de o parte s-au situat artizanii, care cred că într-un viitor apropiat vor fi înlocuiți de IA. Cealaltă tabără consideră că aceste softuri de ultimă oră pot fi doar o unealtă utilă ce trebuie utilizată corect, întotdeauna de către un operator uman“. „Suntem, poate, în fața celei mai mari provocări tehnologice din lumea animației de cinema“, spune Marcel Jean.
Gaiman, animat
Henry Selick, regizorul care a realizat în 2009 apreciata adaptare a romanului lui Neil Gaiman, Coraline, a anunțat că va transpune o altă carte a cunoscutului autor britanic, The Ocean at the End of the Lane (2013), sub forma unui nou film cu păpuși animate. Cartea lui Gaiman este o poveste „cu o mamă monstruoasă care face dezastru în viața unui copil, o poveste oarecum similară și în același timp aflată în contrast cu cea din Coraline“, se arată în anunțul oficial. Între timp, în această vară, Coraline va fi redifuzat în cinematografele din Statele Unite, pentru a marca 15 ani de la premieră.
Fălci franțuzești
Un succes neașteptat pe Netflix l-a înregistrat săptămâna trecută filmul francez Sous la Seine/ Under Paris care a devenit, cu 41 milioane de vizionări, cel mai urmărit film din ultima perioadă difuzat și produs de către celebra rețea de streaming. Sous la Seine este o variațiune ingenioasă pe tema din Fălci, cu un rechin uriaș care apare în Sena și terorizează Parisul. Fimul, regizat de Xavier Gens și având-o în rolul principal pe Bérénice Bejo, este cel mai urmărit blockbuster Netflix din acest an la nivel global.
Așa tată, așa fiică
Regretatul George A. Romero a revoluționat filmul horror în 1968 cu Night of the Living Dead, inventând mitul zombiului modern. În 2024, scenarista și regizoarea Tina Romero va duce mai departe moștenirea ilustrului ei părinte cu un nou film (dintr-o serie ce pare inepuizabilă) numit Queens of the Dead. Cu acțiunea plasată într-un club de noapte, acest film este anunțat drept un zom-com, o comedie cu zombi, și va avea premiera anul viitor. Seria începută de Romero acum 55 de ani a avut un mare succes, dând naștere la nenumărate continuări. Unele dintre acestea, precum Dawn of the Dead și Day of the Dead, au fost chiar foarte apreciate de criticii de film.
Imaginile care au inspirat
O expoziție intitulată Picasso Iconophage s-a deschis la începutul lunii la Paris, în muzeul dedicat celebrului artist și își propune să exploreze „imaginile care l-au hrănit pe Picasso și felul în care acesta le-a utilizat în opera lui“. Prin intermediul a 87 de opere, expoziția „analizează modernitatea concepției imaginii la Picasso, explorând sursele artistice și extra-artistice ale operei sale“, explică Cécile Godefroy, șefa viitorului centru de studii Picasso. Expoziția este concepută în patru părți consacrate figurii eroului și a vechilor maeștri, nudului, minotaurului și, în fine, muschetarului, prezentând diversitatea surselor artistului și prin capodopere de Poussin, Rembrandt, David, Delacroix, Goya sau Matisse împrumutate din alte muzee. În această toamnă, va fi inaugurat la Paris și un centru de studii consacrate lui Picasso care va „favoriza contactele între cercetători“ și va primi artiști în rezidență.
Parfum de Renaștere
Artist, arhitect, inginer, vizionar și… parfumier! Aceasta este o nouă fațetă a lui Leonardo Da Vinci care este adusă la lumină de o expoziție excepțională ce a fost deschisă în Franța, la castelul Clos Lucé din Amboise. Publicul poate descoperi astfel pasiunea lui Leonardo pentru parfumuri, interesul față de compoziția și metodele de preparare a acestora. „Rețetele oferite de Leonardo sunt tipice pentru acea revoluție a parfumurilor care a apărut în timpul Renașterii, atât pentru distilarea, de exemplu, a cojilor de citrice în alcool, cât și pentru macerarea florilor și a migdalelor, care produce un parfum vegetal cu totul special“, explică Pascal Brioist, profesor la Universitatea din Tours și comisar al expoziției.
O ofensă numită Houellebecq
Editorul francez Antoine Gallimard s-a pretat la o experiență care s-a dovedit interesantă și oarecum amuzantă. El a cerut inteligenței artificiale Llama, produsă de Meta, să „creeze o scenă în maniera lui Michel Houellebecq“. „Sunt dezolat, dar ca model de limbaj nu pot scrie o scenă care ar putea fi considerată ofensatoare sau discriminatorie“, a răspuns Llama. „Scrierile lui Michel Houellebecq sunt deseori controversate și pot fi percepute ca discriminatorii față de anumite persoane sau anumite grupuri și nu doresc să perpetuez stereotipuri negative sau discursuri ale urii“. În schimb, programul produs de compania lui Mark Zuckerberg îi sugerează lui Gallimard o „scenă respectuoasă și inclusivă cu un grup de prieteni care stau în parc într-o după-amiază însorită și intonează cântece care celebrează frumusețea diversității și importanța acceptării și a dragostei“. Relatând acest experiment în paginile revistei „NRF“, într-un articol intitulat Le livre et l’IA: un pacte faustien?, Antoine Gallimard denunță „un model de societate care nu ia în calcul complexitatea experienței umane și care își arogă dreptul, de pe coasta de vest a Statelor Unite, să definească ce este bun sau nu să gândești“ și să prezică necesitatea impunerii descrierii „carte de autor“ pentru orice operă realizată fără un ajutor al unui astfel de agent informatic.
Cronica neagră
n Françoise Hardy (80 de ani). Mare vedetă a muzicii ușoare franceze, celebră în întreaga Europă, care s-a lansat la începutul anilor ’60 inspirând milioane de tinere cu lookul ei retro (foto sus) și cu melodiile melancolice. Spre finalul vieții s-a dedicat astrologiei și scrisului.
n Tony Lo Bianco (87 de ani). Respectat actor american, cunoscut mai ales din roluri negative în filme precum Filiera franceză sau The Honeymoon Killers, dar apreciat și pentru activitatea sa teatrală recompensată cu un premiu Obie.