Macar aici lucrurile au ramas la fel si nu se vor schimba niciodata: fiecare “tinara generatie” e exact la fel ca generatia parintilor si a bunicilor. Si va evolua in acelasi fel, si va deplinge si ea peste douazeci-treizeci de ani degradarea educatiei, moravurilor si a altor lucruri.
Ceva insa s-a schimbat in rau. Adica in mai rau. Mai slab. Mai prost. Explicabil, cum ziceam, chiar daca regretabil. Pretentiile academice ale cadrelor universitare au scazut si scad in continuare. Nu m-as mira sa ajunga pina la nivelul pretentiilor unui profesor de liceu de acum doua decenii, in timp ce pretentiile unui profesor de liceu ar putea sa scada pina la standardele de la gimnaziu. Si, oricit as fi de tentat sa gasesc un vinovat, fiindca asta face argumentatia mai zemoasa, nu cred ca exista vreunul. Si atunci? Unde-i problema – sau problemele?
Evident, problema care sare de la inceput in ochi este selectia. Acum douazeci de ani, exact la inceputul lui iulie, dadeam examenul de admitere la Facultatea de Litere, numita pe atunci Filologie. Existau doar cinci centre universitare in toata Romania. Intr-unul din ele, la Timisoara, pentru cele 45 de locuri existente ne adunaseram peste 300 de candidati. Exista un prim filtru, un examen oral de gramatica romana, unul destul de dur, din cite imi aduc eu aminte. Sau, oricum ar fi fost, in urma lui am ramas vreo 240, adica mai putin de sase candidati pe un loc – cum se calcula atunci. Era destul de mult, dar, oricum, departe de nebunia de la Medicina sau Drept, unde se inghesuiau citeva zeci de candidati pe fiecare loc.
Azi nu se mai pune problema asta. Toti cei trei sute de candidati de atunci ar intra relativ usor, fie pe locuri fara plata, fie pe locuri cu plata, fie la una din numeroasele facultati private sau de stat aparute in ultimele decenii. De fapt cam toti absolventii de liceu din orasele mari ale tarii pot deveni studenti la o facultate sau alta, fara sa mai invete doi ani doar pentru examenele de admitere, sa strabata materiile de profil de zeci de ori, sa ia sute de ore de meditatii si sa citeasca zeci de carti. Inevitabil, nivelul de pregatire al noilor generatii de studenti este simtitor redus, iar cadrele universitare vor fi nevoite sa isi reduca si ele standardele de evaluare si predare macar la un nivel de dificultate rezonabil, mediu. Asa se explica, grosso modo, nivelul de pregatire mai redus al absolventilor de facultate de azi.
Lucrurile sint insa un pic mai complicate si o sa incerc sa le detaliez saptamina viitoare.