Cu toate astea, absolut toate televiziunile au reactionat ca broasca la disectie si ciinele la bec, declansind valuri de prosternatie, editii speciale si nesfirsite siruri de vorbe pina in miezul noptii de duminica – ziua debarcarii echipei spaniole la Bucuresti.
Prost moment si-au ales Teodor Stolojan si partenerii sai maziliti din rindurile liberalilor sa-si lanseze platforma program! Pe cine naiba a mai interesat, duminica seara, ce are de zis Valeriu Stoica despre proiectele de viitoare uniune consensuala a dreptei romanesti, atit timp cit martienii au cazut cu stropi direct din galaxia Bernabeu pe tarim mioritic? O fi semanind Mona Musca cu David Beckham – dat fiind ca ambele personaje dau rateuri, dar isi pastreaza popularitatea aproape intacta –, o fi aducind Stolojan cu Roberto Carlos (amindoi urca bine in atac de pe banda stinga) sau Cristian Boureanu cu Iker Casillas, dar cu fotbalul si personajele sale nu te pui nici in ruptul capului. Daca erau oleaca mai inspirati, „dizidentii” din politica actuala puteau sa fi facut pasul asta cind Steaua juca prin tururile preliminare cu slovenii de la Gorica.
Asa, am putut vedea pe toate canalele, vorba cintecului, „de simbata pina marti”, scanarea completa a tuturor frizurilor „galactice”, gazduite, dupa aterizare, in salonul prezidential al aeroportului; acolo unde mai pasisera, din cite am inteles, doar regretatul Ioan Paul al II-lea si presedintele francez. Ciltii oxidati ai lui Beckham au ramas impregnati pe telefoanele mobile ale angajatilor de la „Henri Coanda”, iar vorbele mai plate decit asfaltul de pe strazile Madridului spuse de don Fabio Capello s-au vindut mai bine la stiri decit traditionalele violuri din ajun. Si, pentru ca asa ii sta bine romanului, cu duplicitaritatea la subrat, in timp ce absolut toti se inchinau la „los jugadores de Real” mai ceva decit Gigi si cu Base la moastele Sfintei, a incoltit nastrusnica idee ca „dom’le, ii batem de le suna apa-n cap!”. E o idee, trebuie sa recunoastem, pe care nu o s-o uitam niciodata; asta pentru ca la anul s-ar putea ca la Bucuresti sa ajunga Barcelona, Chelsea sau AC Milan, iar istoria, evident, se va repeta, asa cum gena umilintei se perpetueaza fara greseala de la o generatie la alta de romani.
Singurul lucru de care trebuie sa avem mare grija e sa nu ne lipseasca, la momentul inclestarii, gemul de prin camari. Sa ne facem frati de cruce cu adversarul. Adica, mai pe scurt, Gigi sa aduca gemul, iar adversarii sa ne puna cruce.