In zona centrala a orasului, pe linga centrele comerciale care isi schimba aspectul exterior la fiecare 3-4 ani, poti vedea santierul si planurile noului Muzeu de Arta Contemporana, o cladire avangardista, conceputa de un colectiv de arhitecti suedezi si care va deveni noul simbol cultural al orasului in 2017, cind va fi terminata. La marginea orasului, in vechea zona industriala de pe timpul comunismului, vei putea vizita atelierele tinerilor artisti care traiesc acolo intr-o comunitate boema, dar foarte critica fata de sistemul de finantare a artei. Multi dintre artisti prefera sa traiasca din munci sezoniere sau din ajutorul social care le acopera doar necesitatile de hrana si chirie decit sa faca lucrari de arta comerciale si spera ca in viitor sa poata obtine una dintre bursele de creatie oferite de centrele artistice ori de departamentul cultural al Primariei. Arta lor este una critica, asumat independenta si in opozitie cu artistii care, exprimindu-se in forme contemporane, sint foarte atenti la cerintele pietei sau la criteriile de selectie pentru proiectele de arta publica.
La cea mai importanta galerie de arta comerciala a orasului au loc vernisaje in prima simbata din luna, prilej pentru colectionarii de pictura, sculptura si fotografie, de altfel, prosperi oameni de afaceri, avocati ori brokeri, pentru a se intilni si a discuta despre afaceri si politica. La vernisaje participa adesea si unii colectionari occidentali, in special, din Italia, Spania si Austria, dar si din Ucraina, o tara cu statut special, in curs de aderare la Uniunea Europeana, acolo unde Romania a fost primita in anul 2008.
Aceasta simulare ar putea continua si cu descrieri mult mai rafinate, dar prefer sa formulez niste intrebari la care ar putea raspunde cititorul acestui articol: care va fi structura fondurilor publice destinate sustinerii productiei artistice? Care vor fi criteriile de selectie a proiectelor? In ce masura fondurile vor sustine arta critica si necomerciala, care, de obicei, este si incomoda? Cit de mult se vor dezvolta institutiile artistice din Romania in urmatorii zece ani, avind in vedere ca in perioada de dupa integrarea in Uniunea Europeana majoritatea fondurilor vor fi alocate pentru dezvoltarea infrastructurii, modernizarea agriculturii, investitii in armata, reforme din educatie, sanatate si administratie?
Ideea acestui articol mi-a venit dupa ce am citit o brosura editata de IASPIS, o prestigioasa institutie artistica din Stockholm, care face o predictie asupra politicilor culturale si asupra modalitatilor de finantare publica a artei in 2015, in mai multe tari europene.
Matei Benejaru a sustinut saptamina de saptamina in revista noastra una dintre putinele rubrici de arta vizuala din presa culturala de la noi.
Decembrie 2005