Au devenit un rau aproape necesar agitatia entropica, exprimarea vocala pe acute, disecarea pe toate partile mai ales a continutului listei si aproape deloc a principiilor, criteriilor ori tipului de evaluare care au alcatuit-o. Ce subliniaza lista de anul acesta? O inclinare catre neoclasic si mai putin spre risc estetic, inovatie, inclinare determinata in buna masura si de structura palmaresului UNITER. Un palmares care a ramas in linii fundamentale ca la prima editie a galei, aprilie 1993. Conservarea categoriilor standard (cel mai bun spectacol, cea mai buna regie, cel mai bun actor/actrita etc.) asigura stabilitate si continuitate, dar aduce “la pachet” si previzibilitate. Dinamizarea configuratiei ar fi benefica daca, in acord cu evenimentele teatrale autohtone, ar reflecta tendinte si ar pune in valoare artisti neincadrabili in formatul traditional. Flexibilizarea listei, deschiderea ei si catre exceptiile teatrului romanesc ar demonstra un interes mai mare pentru innoire si schimbare decit se poate el citi in suita de coronite din prezent. Iar atita vreme cit pentru teatru TV si radiofonic, zone cu productie si cu target limitat, sint rezervate doua premii, nu vad de ce nu s-ar putea introduce o categorie care sa evidentieze experimentele scenice, noile genuri.
Pentru tineri, in inventarul laurilor UNITER nu exista loc decit la Debut, definit tehnic ca prima productie pe o scena profesionista dupa absolvire. Dar daca a doua ori a treia montare ori rol sint mai implinite? La Prix Moliere, de pilda, exista unul “…de la revelation theatrale” si un altul “…inattendu”, care recompenseaza ineditele ce au marcat sezonul teatral precedent. Francezii au renuntat, din 2006, si la superlativul “…meilleur…” din titulatura, tinta fiind nu ipostazierea perfectiunii, ci atragerea atentiei asupra reusitelor estetice ale unui sezon. Stradania votantilor (18, cu putere deliberativa, plus, consultativ, reprezentanti ai forurilor implicate – stat, sindicate artistice, organisme specializate in drepturi de autor etc.) este ca “Molieres” sa tina pasul cu ce se petrece in domeniul de referinta, devenind un ecou axiologic al vietii scenice: “Moliere du theatre public/Moliere prive”; “Moliere de la piece comique”, “Moliere du spectacle jeune public” etc. La noi, juriul trebuie sa umple cu nume de creatori si titluri de spectacole un tipar prestabilit de aproape doua decade. Asa se si explica, partial, supararile artistilor si ale managerilor, unele justificate, care se considera lasati pe dinafara. Revenind la lista de anul acesta, trecerea ei in revista arata predominanta teatrelor cu blazon si mai putin a micilor companii si productii, si acesta e un nou argument pro ideea ca juratii au preferat academismul si garantiile adiacente.
Trofeele nu aduc mai multi spectatori
In afara recunoasterii “cu patalama” a succesului si momentului de glorie de la decernare, la ce folosesc nominalizarea si Premiul UNITER? Incepatorilor nu le garanteaza ca vor obtine contracte si nici ca vor avea o cariera stralucitoare, dar ii aduc in lumina reflectoarelor. Pentru consacrati, inscrierea in CV si expunerea diplomei, dupa model american, ca probe ale reusitei profesionale. Statisticile teatrelor nu sustin ideea ca trofeele cresc numarul de spectatori, deci efectele de marketing nu exista. Intr-o competitie similara, Golden Mask National Theatre Award Moscova, vizibilitatea e mult sporita. Manifestarea moscovita este de fapt un festival, 27 martie – 14 aprilie, in cursul caruia productiile intrate in competitie sint urmarite de public, iar pe 15 aprilie are loc gala. In privinta numarului de nominalizati, la Golden Mask nu exista limita de trei, ajungindu-se pina la 12, la sectiunile cu realizari exceptionale. Versiunea rusa a premiilor pentru artele spectacolului include nu doar teatrul dramatic, ci si cel pentru copii si tineri, opera, opereta, musical, balet/dans contemporan, iar in materie de diviziune a muncii scenice, se orienteaza si spre designul de lumini, de costume.
Evitarea exclusivismului, a ideii de club in care se intra greu, largirea bazei de votare, anuntarea din timp a decidentilor, pentru a putea viziona cit mai multe spectacole (actualul juriu a functionat din noiembrie pina in februarie!), extinderea palmaresului si spre alte genuri decit cel de drama, flexibilizarea in raport cu dinamica fenomenului teatral romanesc ar face mult bine Premiilor UNITER si artistilor din domeniu, ajustind mecanisme erodate in timp!