Revenind la lucruri mai serioase, trebuie spus ca nu exista criterii de virsta, sex, orientare literara in selectia autorilor din antologie. Ei sint pur si simplu “oameni pe care ni i-am fi dorit”, alesi pe sprinceana de redactia “Echinoxului” de la Cluj (as mai fi renuntat la vreo cinci nume de-acolo si-as fi adaugat altele, dar cind ai 52 de autori, e si imposibil sa-ti placa de toti). Daca inca nu v-am convins ca trebuie sa puneti mina pe-aceasta antologie care e numai buna pentru aflat lucruri noi despre literatura care se scrie azi pe-aici, va mai spun ca aceleasi 90 de pagini pot fi folosite cu succes in jocurile de societate.
De pilda, pe metoda “ghicitului in Rilke” (patentata de o prietena mai veche, acum profa de filosofie la liceu), unul dintre convivi pune o intrebare (“O sa fiu vreodata fericit?”), iar altul deschide antologia la o pagina oarecare, pune degetul pe un rind si citeste raspunsul (“cum mingii obiecte de buzunar”). Sau, spre amuzamentul tuturor, se pot numara animalele care apar in poemele din antologie. Ciinele pare sa fie pe locul I, urmat la distanta destul de mare de porumbel. Nu stiu ce spune asta despre poezia romana contemporana, dar urmasii nostri sigur vor pricepe. Sau (asta e deja la nivelul avansati), se pot gasi corespondente si coincidente.
De exemplu, “Daca ai vreun nuc batrin pe-aproape/ iti intra veverite si pasari in apartament” (Andrei Dobos) merge cu “Ce nebunie – in bucatarie o fi intrat o pasare/ nu stiu s-a zbatut/ dar era plin de pene” (Vlad Moldovan), sau “M-am ridicat, am deschis geamul/ si m-am aruncat in noapte/ ca un avion de hirtie micut,/ scapat din mina de un copil/ de la etajul trei,/ care coboara in cercuri” (Dmitri Miticov) se potriveste cu “hotelul din botosani/ semana cu/ un spital de copii,/ prin care pluteau/ avioane/ mici de hirtie,/ rosii si galbene” (Octavian Soviany). Nu-i asa ca-i grozav?