Serialul se numeste “Robotzi” si, banuiesc, macar o buna parte dintre dumneavoastra au auzit de el sau au vazut, fie si o singura data, citeva secvente. Celor care nu stiu despre ce e vorba le fac un scurt sinopsis: in Romania anului doua mii o suta si ceva, doi roboti de generatie veche (si “de talie mica”) sint uitati intr-un depozit al Institutului National de Robotica, pe care il pazesc si unde locuiesc. MO, primul dintre ei, e o covata de mate integrate ruginite, ajuns in ultimul hal din cauza prostiei sale si din cea a alcoolului ce i-a pus stapinire pe duh si microprocesor. In plus, MO duce cu greu si cu rotita ce-i tine loc de picioare si o burta de bolnav cronic. Cel de-al doilea, F.O.C.A., este exact opusul domnului MO: robot de stiinta (pentru ca om nu prea-i putem zice), rational, serios si, pe de alta parte, frustrat, taciturn, introvertit. Pe cei doi ii uneste o prietenie ciudata si un set infinit de diatribe si injuraturi de autobaza.
Cu fiecare episod nou pe care-l vad, imi sporeste exponential simpatia pentru cele doua personaje. Simpatia mi-e data de siguranta ca acesti indivizi cu tastatura integrata nu exista in lumea noastra reala. Si, da, de faptul ca prefer sa cred intr-un viitor populat de roboti cu fata umana, decit intr-unul de oameni care au cu comportamentul creativ al unui monitor LCD. De asemenea, mi-e imposibil sa nu ma gindesc, in timpul vizionarii aventurilor lui MO si F.O.C.A., la domnii Mihai Gidea, Mircea Badea si Victor Ciutacu. Culmea si din pacate, dinsii nu au fost uitati intr-un depozit al Antenei 3, ci-si arata magistralele de date in direct, la o ora cind ar trebui ca fiecare dintre noi sa se pregateasca de vise placute. Nu vreau sa cad in capcana de a-i gasi lui Mihai Gidea avatarul din lumea Robotzilor, insa as prefera ca dinsul sa fie doar un personaj virtual, de care “sa ma rid” cu siguranta ca nu are ce sa mi se intimple dac-o fac: exact asa traiam, multi dintre noi, in copilarie, satisfactia ca zmeul si-o lua in bot, de fiecare data, de la Fat-Frumos.
Domnul Gidea si-a luat un upercut, zilele trecute, de la Andrei Plesu. N-o fi domnia sa omul cu palos si calare pe un cal alb, dar cind Plesu te face prost cu eleganta cunoscuta, nu-ti mai ramine, de esti om normal, decit inteligenta de a tacea si de a te face ca te legi preocupat la pantofi. Mihai Gidea nu a tacut, asa cum nu face nici MO. Iata, i-am gasit avatarul fara sa vreau.