Dar ideea centrala a ceea ce vreau sa istorisesc e ca belgienii sint cei mai tari (si-acuma nu e vorba de Tintin si de Brel). De la 14 ani, de cind am descoperit Internetul, m-am tot straduit sa primesc ceva pe degeaba. Era plin de site-uri care cereau adresa de-acasa si cea de mail, promitind tot felul de minunatii pentru care nu trebuia sa platesti un cent. In loc de asta, pentru fiecare gablonz si aspirator sperat, am primit cite 10 spam-uri pe zi. Si de-atunci, nu se mai opresc.
Din fericire, mi-am pastrat sufletul de copil si, acum doua luni, in fata unui pop up al unei reviste belgiene care testeaza produsele de pe piata, am dat click si mi-am trecut datele intr-un formular, ca sa primesc acasa revista gratuit timp de doua luni, plus un mp3player si niste casti fara fir. Imediat dupa ce-am terminat cu inscrierea, am si uitat, era in mod clar o pacaleala. Pina cind, acum o luna, a venit pe numele meu un pachet. In el: un mp3player si doua casti fara fir. Nu ma simt nici vinovata, nici datoare sa transmit multumiri. Doar putin incurcata, caci descopar placerea de-a fi plescar. Pina sa se transforme in dependenta, tot stau cu grija ca belgienii or sa-mi devalizeze contul in lei pe care l-am trecut in formular. Poate totusi am noroc.