Nu intimplator, la Vasiliev, scoala si teatrul sint doi termeni inmanunchiati. Intersanjabilitatea lor vine din studiile teatrale propuse in spectacolele sale. Din opera care poarta un nume: regie carturar-vitala. De la blatul lingvistic pina la cel interpretativ, Vasiliev diseca tot ce compune dramaturgia ambientala a unui spectacol. Nu uita, in acelasi timp, ca teatrul nu inseamna eseu filosofic sau lectie tinuta de la catedra elitismelor golite de actiunea directa. Teatrul este pentru Vasiliev act fizic transparent si sens metabrut.
Mozart si Salieri. Recviem, prezentat la Avignon alaturi de Iliada. Cintul XXIII, este spectacolul mortii si al invierii. Al otravirii si al resurectiei. Prima parte contine scenariul dramatico-poetic in 231 de versuri, scris de Puskin, iar a doua este o structura muzicala, Recviemul lui Vladimir Martinov. Doua accelerari simultane pe tensiune care, treptat, se amortizeaza. Rostit furibund de Salieri, textul e ca o rindea care scrisneste si-ti scrijeleste timpanele. Actorul rus, Grigori Gladi, se revolta impotriva fiecarei silabe, impotriva fiecarui sunet pe care aproape il scuipa. Cu violenta si scirba. Preocuparea lui Vasiliev pentru cuvintul senzorial, fizic si poetic, pentru rostirea pe niveluri a textului este si aici evidenta: „Lucrul la o piesa are pentru mine valoarea unei calatorii prin stadiile multiple ale intonatiei… Oamenii sint mult prea preocupati de narativitate. Fraza teatrala este o fraza muzicala. Nu ma intereseaza enuntul narativ, nu ma intereseaza sa spun pe scena o poveste. Sint omul dramei…”, afirma Vasiliev, cautatorul unui limbaj dramatic care nu se opreste nici o clipa la spunere, la exemplificare.
Una dintre frazele care-l obsedeaza pe Salieri dupa ce il otraveste pe Mozart suna ca o incantatie a uciderii: „Geniul si crima sint ireconciliabile”, spune la un moment dat Mozart. La sfirsitul spectacolului, Salieri reia propozitia ca pe o impacare a pseudocontradictiilor. Ca pe o detentie a genialitatii pe care doar crima o poate legitima. Geniul si crima devin compatibile. „Oare sint geniu?”, se intreaba cinic Salieri. Muzica il condamna la tacere. Alb ca varul, in albeata din jur, Salieri stie. Mozart e geniu. Fie si mort.