Totul incepe ca o gluma proasta luata in serios de maturi si care se umfla pina da in clocot. De fapt, cel care da in clocot e chiar eroul. Trece muuult timp pina sa reuseasca sa nu mai suporte nedreptatea, sicanele, ura celor care pina mai ieri il respectau (tatal fetitei ii era cel mai bun prieten) si sa traga o sanatoasa criza de nervi in biserica. Pentru un roman verde care isi apara cu pieptul dezgolit nu doar riul, ramul, dar si locul de parcare si onoarea de a nu cobori cineva din autobuz inaintea lui, conduita lui Lucas e incredibila. Dar, si daca spectatorul e un cetatean mai putin nevricos si tarat cum e romanul, tot pare ciudat. A recunoscut-o si regizorul, Tomas Vinterberg, care a spus in interviul acordat revistei „Suplimentul de cultura“ ca exista in Scandinavia un soi de „politete crestineasca si mediocra“ pe care nu o apreciaza prea mult. Nuanta ironica nu e vizibila din film. Revin: e aproape incredibil ca cineva acuzat de o fapta atit de grava poate fi atit de bine-crescut incit sa stea cu miinile in sin, primind toate pedepsele si asteptind ca ceilalti sa-si dea seama ca au gresit. Oricit de bun actor ar fi Mads Mikkelsen – distins anul trecut, la Cannes, cu Premiul de interpretare –, povestea e construita pe nisip.
Dar dincolo de povestea in sine si de cum percepem Vinatoarea, exista un fond la care face referire un alt film la care iarasi n-am vibrat, dimpotriva – Intr-o lume mai buna/ Hævnen, de Susanne Bier, un film mult prea premiat al anului 2010, inclusiv cu Oscarul pentru film vorbit in alta limba decit engleza (explicabil, la cit de conformist era). In filmul Susannei Bier, alt moment neverosimil: un tata accepta sa fie umilit de un golan in fata copiilor numai pentru a le da un exemplu de conduita si sa-i invete ca razbunarea e arma prostului. De fapt, acel moment care parea uluitor de burghez (si ilogic chiar si dpdv psihologic), coroborat cu comportamentul politicos al lui Lucas, pare sa indice o diferenta culturala pe care nu o pot percepe si basta. Dar, daca ar fi s-o percep, asta s-ar intimpla dincolo de poveste si de intentia autorilor, ca si cum demersul lor ar provoca reflexul revelarii unor mentalitati mai greu decelabile. Susanne Bier a facut un film conformist si plin de intentii bune, dar, fara sa vrea – ca si Tomas Vinterberg –, a surprins o societate bigota, in stare sa inventeze drame ca sa treaca timpul – pentru ca nu are, de fapt, prea mari probleme. O prietena a fost mai demult acostata de un cersetor prin Sibiu. „Nu am bani“, i-a spus. Cersetorul a insistat. Fata i-a spus din nou ca nu are bani. „Dar daca ai avea, mi-ai da?“, s-a repliat acesta. Asa si cu cele doua filme.
Bunica nu aterizeaza inca
Cea mai noua comedie produsa de MediaPro Pictures mizeaza aproape exclusiv pe popularitatea Stelei Popescu. Avea si de ce. Stela Popescu e o actrita foarte iubita de public si foarte nedreptatita de cinema. Dar Mamaia nu doreste sa o puna pe un soclu sau sa recupereze timpul pierdut. Actrita are mult mai putina verva chiar si fata de arhicunoscuta reclama la Catena. Nu mai vorbim de latura mamoasa si impaciuitoare pe care bine i-o intuise Radu Jude in Toata lumea din familia noastra. Din pacate, verva Stelei Popescu e acum vatuita de mina regizorului. Lipsita de obisnuita ei coama roscata, ea joaca o doamna in virsta care se lupta (cu duhul blindetii) cu un rechin al imobiliarelor (Valentin Teodosiu). Acesta vrea sa o dea afara din casa pentru a demola, ea se apara cu tot felul de trucuri nevinovate, rememorind de fapt in prezent intreaga odisee pentru un pusti precoce. Fata de Nasa (model de comedie autohtona de public pe care l-am laudat la vremea lui pentru ca nu era vulgar si avea coerenta si chiar haz), Mamaia trage barca pe uscat. E mai putin film de cinema si mai mult productie de televiziune, unde ritmul e altul, iar sentimentele si reactiile personajelor sint de cele mai multe ori mimate. Pacat. MediaPro Pictures si-a propus sa echilibreze piata cu comedii, dar ii lipsesc scenariile de calitate.
Vinatoarea/Jagten. Regia: Tomas Vinterberg. Cu: Mads Mikkelsen, Thomas Bo Larsen, Alexandra Rapaport
Intr-o lume mai buna/Hævnen. Regia: Susanne Bier. Cu: Mikael Persbrandt, Trine Dyrholm, Ulrich Thomsen
Mamaia. Regia: Jesús del Cerro. Cu: Stela Popescu, Valentin Teodosiu, Adrian Vancica