Am aflat si eu de la Magda Mihailescu acum trei ani ca Festivalul de la Cannes iti impune un bioritm ciudat. In primele zile esti avintat si ferice, ai scrie 10 pagini pe zi, ai vedea toate filmele, dar pe masura ce te apropii de sfirsitul […]
Tinerii artisti romani (mai ales cei aspiranti) incep finally sa prinda gustul conceptului care a stat la baza "Miercurei lejere" de la Centrul National al Dansului (de a crea un context in care oricine are curaj plus ceva de zis/facut, artistic vorbind, sa se poata produce, fara mize mari) si sa-i dea noi forme. "Salonul de mai" […]
Am fost in padure. M-a dus Afrim. O padure aramie-aurie care mi-a agatat privirea in crengi. O padure in care fisii de traume si singuratati – tata Luigi-sora, Marta-sora Maria, fratele Giani – se depun pe rumegusul anormalitatii. Cel mai recent spectacol regizat de Radu Afrim la Teatrul National "Mihai Eminescu" din Timisoara […]
Cum pot cuprinde niste cuvinte sensurile unei prietenii de trei decenii si mai bine? Si aceasta mai ales intr-un timp discontinuu, care iti lasa impresia ca s-au petrecut mai multe vieti... Prietenia noastra a inceput in timpul lung, […]
Timp de 16 ani si-a suspendat romanele. Acum si le publica la Gallimard. A condus o revista intelectuala fara sponsori si fara proprietari. Prima revista independenta din Romania. Poate ultima. A pornit de la plumbi si masina de batut si a ajuns digital pe Internet schimbind toate tehnologiile in afara de felul de a scrie. A rezistat […]
Titlul romanului Viata si faptele lui Ilie Cazane anunta o epopee burlesca, o parodie a realismului socialist cu eroi ai clasei muncitoare care se inscriu in gospodaria colectiva, salveaza abatajul sau urmaresc sabotorii prin munti. Numele eroului, cel putin, trimite spre marile realizari de genul Bumbesti-Livezeni, Canalul Dunare-Marea […]
Cred ca trebuie spus fara inconjur un lucru (pe care, de altfel, l-am spus si la panel-ul de la ICRNY moderat de Richard Pena): fara succesul filmelor romanesti din ultimii trei ani – semnate Puiu, Porumboiu & Mungiu –, retrospectiva organizata la Lincoln Center nu ar fi avut loc! "Cinema-ul romanesc" ar fi fost un capitol incheiat […]
Secvente (1982, r. Alexandru Tatos)
Recunosc, imi este straina orice apetenta pentru festivaluri, premiere, retrospective sau manifestari legate direct de public. Este treaba oamenilor cu talent pentru asa ceva, a celor care fac activism cultural – fara a considera deloc aceasta activitate minora sau lipsita de importanta. […]