Cum v-am spus si saptamana trecuta, lucrez la o carte bizara, in care nu trebuie sa mai scriu nimic nou, ci doar sa tai la sange dintre sutele de povestiri scrise deja. Motiv pentru care nu mai am timp deloc pentru ceva nou. Deci tot din jurnalul de intamplari si personaje, de data asta, ultrascurte:
Rubrica Întâmplări și personaje
Lucrez la o carte care va purta, cel mai probabil, titlul de mai sus. Lucru bizar, nu trebuie sa mai scriu, ci doar sa selectez la sange din ce-am scris in ultimii doisprezece ani. Si am, fara exagerare, peste 500 de micropovestiri. Precum cele pe care stiti ca le public aici, la rubrica, precum cele de mai jos:
Ce […]
De vreo sase ani, viata mea e legata de masina asa cum e legata de casa. Sase ani pare ca nu-i mult, dar as putea scrie un roman numai cu ce am vazut de la volan.
Am condus si-n dunga, pe drumuri normale, prin hartoape, pe drumuri forestiere din creierii muntilor, conduc zilnic, am condus si paispe ore incontinuu, doar […]
De o vreme cunosc un domn simpatic care ma abordeaza periodic asa: „Dom’ Florin, cumperi niste peste? E proaspat, acum l-am prins“. A facut-o si zilele trecute. De regula, cumpar. Ce ma intriga si ma face invidios e ca omul asta chiar prinde peste, in orice anotimp, pe orice vreme, numai el stie cum si de unde. M-am uitat cu […]
Plec spre aeroportul Tegel din Berlin dupa ce dorm fix o ora. Pe la sase dimineata. Cand ma trezesc, un amic din echipa
imi da un mesaj pe telefon: „Salut. Pune Zippo in bagajul de la cala, ca nemtii ti-l opresc la control“. Imi aprind o tigara si o fumez cu capul scos la maximum in afara camerei de hotel – […]
Stau la barul de langa receptia hotelului, undeva in Berlin, mi-am luat o cafea si vreau sa incerc ceva ce n-am mai facut in viata mea: sa scriu un articol pe mobil, contracronometru.
Nici nu stiu cum sa numar semnele ca sa-mi iasa, dar am calculat babeste, am masurat cu degetele si-am ajuns la concluzia ca trebuie […]
De vreo doua saptamani, cand ma intorc de la serviciu, zilnic, tot imi vine in cap celebra melodie a lui Bregovic, Kalasnikov. Abia cu amintirea de mai jos, am si inteles de ce:
1.
Am stat in gazda aproape doi ani intr-o casuta plasata intre stadionul echipei […]
Era prin facultate, nici nu mai tin minte in ce an. Tocmai ma apucasem sa citesc
Zorba Grecul, unde am dat de la inceput peste niste descrieri superbe ale intinderilor nesfarsite de ape, ale valurilor care se izbesc intruna de tarm si mi se starnise un dor teribil de mare (ca si acum, deodata, desi e mijlocul iernii). […]
In cei saisprezece ani de comunism pe care i-am trait, tata a avut trei genti. Pe de o parte, e ciudat cum un om putin pretentios ca el – constructor – cam refuza sa umble in acele vremuri cu celebrele sacose.
Pe de alta, se poate explica: era navetist si, la cei opt kilometri pe care ii facea zilnic, de cele mai multe […]
Iarna de-acum e minciuna. Ninsese cateva zile incontinuu. Si zapada acoperise nu doar doua case de la o margine de sat, unde se aduna astazi jurnalistii isterici, ca sa transmita stiri din „infernul alb“. Acoperise totul. Sate, dealuri si campii intregi. De deasupra nu puteai vedea decat varfuri de copaci sau de acoperisuri si […]