Locuri populate de minti misterioase, captivante, prin care ma pot plimba intelectual ca prin niste pesteri exotice. Locuri unde se uraste cu patima, cu o credinta rezervata in general indragostitilor. Cam asa arata jurnalul meu de calatorie:
Refugiatii. Plimbandu-ma prin comentarii, am inteles ca imigrantii din Siria ar fi un pericol major pentru patria noastra, Romania. De exemplu, ar putea sa comita atentate teroriste, chiar daca ei vin aici fugind de ele. Sau ar putea sa inceapa sa construiasca moschei, iar asta sa conduca, pe un fir perfect logic, direct la disparitia ortodoxismului si islamizarea intregii Romanii. Ce nu am inteles inca este precisa a acestor imigranti care ii ameninta pe cei 20 de milioane de romani prin prezenta lor, m-as duce sa le duc niste ceai.
Vandutul tarii. Exista niste romani care sunt extraordinar de speriati faptul ca aceasta tara se vinde strainilor si ca in curand va fi interzis sa cantam „Desteapta-te romane“, asa cum de altfel obisnuim zilnic. Am tot intrebat acolo unde i-am vazut comentand pe acesti oameni daca ar putea sa ma puna si pe mine in legatura cu vreun strain sau doi, deoarece am un prieten care incearca de vreo doua luni sa isi vanda un teren si cu romanii n-a avut nici un succes. Din pacate, n-am reusit sa intru in posesia vreunor date de contact.
Sorbona si alte universitati straine. Recunosc ca e posibil ca oamenii sa aiba dreptate, deoarece a trebuit sa citesc de mai multe ori si mai multe astfel de comentarii pana sa inteleg rationamentul. Iata-l: tinerii care ajung in universitatile straine, ajung cu burse; bursele sunt finantate de un fel de grupare mondiala cu interese ascunse; in universitatile care promoveaza propaganda acelor agenturi (Harvard, Oxford, MIT, Sorbona etc.) tinerii sunt „imbuibatI“ cu informatii capitaliste si progresiste; „imbuibarea“ are ca rezultat un fel de spalat pe creier al tinerilor care sunt finantati sa se intoarca in Romania special ca sa isi „vanda tara“ (a se vedea paragraful de mai sus).
Corectitudinea politica. Ura fata de corectitudinea politica a fost, de departe, preferata mea. in aceasta calatorie prin mintea romaneasca, am gasit-o pomenita in maxima batjocura, ca si cum s-ar fi spus „bataus de femei“ sau sau „nazist inapoiat“. Corectitudinea politica era gasita vinovata, de exemplu, pentru rezultatele slabe la testele PISA ale elevilor romani – pentru ca ei spun lucrurilor „pe nume“ si nu pot sa raspunda la intrebarile progresiste din testele grila. Aceasta ura fata de corectitudinea politica imi doveste o mare capacitate de gandire abstracta. Sunt absolut convinsa ca nu s-au cenzurat niciodata in viata lor de teama sa nu jigneasca si nici n-au avut vreodata de unde sa vada exemplu de corectitudine politica in discursul romanesc din ultimii 25 de ani.
L-am lasat la final pe Soros, asa ca lista nu este complet aleatorie. M-am uitat la aceasta constructie filosofica a dusmanului Romaniei cu nume palindrom ca la un fel de a opta minune a lumii. O singura persoana reuseste sa fie atat de puternica incat sa ii vizeze personal pe toti coruptii, sa sponsorizeze partide politice, sa finanteze ONG-uri (care se afla si ele pe lista lucrurilor pe care le uraste, mai nou, Romania), sa ii spele pe creier pe toti tinerii romani scoliti in strainatate si sa cumpere tara, bucata cu bucata. Aproape ca m-ar duce cu gandul la o persoana „atotputernica“, daca n-as fi incetat in urma cu multi ani sa cred in Mos Craciun.
Calatoria s-a incheiat, jurnalul a fost scris. L-am pus deoparte si sper sa nu il mai deschid niciodata de saptamana asta incolo.