Ca in citeva zile sigur te obisnuiesti, chiar daca te mai enerveaza din cind in cind ospatarita comunista, care se chinuie sa te convinga ca feliuta de carne din strachina ta, prin care poti sa privesti linistit eclipsa, avea de fapt 680 de grame la bucatarie. Zici ca oricum sindicatul iti da inapoi banii pe juma’ de bilet si-ti mai clatesti ochii cu vreo prospatura reumatica ce se trateaza de la prea mult stat iarna la fusta mini. Dupa vreo saptamina te simti mai bun, mai drept, mai odihnit.
De ce am venit eu la mare? Pentru relaxare? Inseamna ca sint tare bou. In primul rind ca de cum intri in Mamaia vezi multe afise ale lui Mazare in care esti anuntat ca, intrucit nu mai poate incasa taxa de intrare auto, nu te mai poate proteja, nu mai poate asigura fluenta traficului, spatiile verzi si inca vreo doua chestii vitale pentru turism. Valeu, ce stresat m-am simtit! Unde mai pui ca satul de vacanta nu e altceva decit un bazar de prost-gust, unde urla manelistii de zici ca-i taie cineva. Nu poti minca un mic stricat din cauza galagiei. Tot ce se inroseste ziua ustura noaptea, asa ca noapte de noapte in loc de somn ma aleg cu o fezandare in iaurt gras. Macar mai vad cite o bagaboanta topless in titele goale si mai uit de dureri. Poate azi ma duc la Vama Veche, sa maninc fasole la Shony, din aia ungureasca dupa care bolesc trei zile, ca oricum s-a anuntat ploaie si as avea timp de o indigestie grea. Dupa care iau statiunile la rind, sa vad ce mai este de capul lor. Sa vad Neptunul, unde pe vremuri mergeau numai cei din crema societatii, militieni si soferi de autobuz. Sa vad Costinestiul, unde umbla Nicu Ceausescu pletos si cu blugii soiosi si taiati. Sa vreau sa vad Eforiile, dar sa ma opreasca politia si sa-mi ia permisul pentru condus in stare de ebrietate.
Mai am patru zile si vin acasa. Gata concediul, gata distractia. Ce bine, abia astept sa incep munca, poate apuc sa ma mai odihnesc putin.