Înainte să plece „la odihnă“ în Anglia, Radu Lupaşcu (concertmaestrul site-ului artasunetelor.ro), mi-a pasat adresa unei librării bucureştene de pe bulevardul Magheru, al cărei nume, din păcate, nu-l reţin. E ceva cu „antiques“, dacă nu greşesc; şi n-aş vrea să dau informaţii eronate, fiindcă librăria chiar merită o bună reclamă. Nu ştiu cine sunt patronii, nici dacă au dever sau ba.
De câte ori am fost acolo, incinta mi s-a părut doldora de cumpărători. Absolut firesc: preţul articolelor de vânzare e mai mult decât accesibil, ba aş zice că este incredibil pentru piaţa noastră de profil. Ce-i drept, cărţile sunt în limba engleză (n-am cercetat dacă toate; posibil să fie şi-n alte graiuri), tipărite (unde altundeva e mai ieftin?) în China. Asta nu le face mai puţin interesante sau neatractive, iar cine e dornic să se informeze ori să-şi completeze bagajul cultural are ocazia să o facă fără teamă că volumul achiziţionat se va dezlipi la prima răsfoire. Mă refer exclusiv la albumele din aria muzicii rock, generos ilustrate, pe care le-am foiletat fără milă toată vacanţa, dar şi la masivul tom ce adună în peste 1000 de pagini, hârtie volumetrică, proza lui James Joyce. Am cumpărat doar patru titluri, deocamdată. Nu din cauza preţului sau lipsa banilor, ci (pot fi crezut pe cuvânt?) din cauza comodităţii ce m-a împins acolo dotat numai cu o geantă de umăr complet neîncăpătoare, în care înghesuisem şi alte lucruri.
Primul album, pentru care m-am şi dus la librărie, este A Photographic History of The Rolling Stones, semnat de Susan Hill, apărut la editura Parragon, 2012. E o adevărată comoară pentru fanii „celei mai mari trupe de rock din lume“, cum – perfect motivat – sună sloganul publicitar. Textul propriu-zis de „istorie“ e structurat în cinci capitole, scurte şi cuprinzătoare, descriind etapele importante din traseul grupului. Rândurile care însoţesc fotografiile alb-negru şi color (n-am numărat câte sunt pe cele 250 de pagini) adaugă amănunte necesare şi picante, atracţia oricărei biografii mai mult sau mai puţin convenţionale. Curiozitatea omului contemporan pentru semenii săi mai norocoşi e un fapt psihologic incontestabil, iar biografia ilustrată pe acest interes mizează. Materialul, selectat fără îndoială dintr-o cantitate incomensurabilă, satisface atât pătimaşii genului, cât şi pe esteţii fotografiei, pentru care anumite cadre pot avea caracteristica unei capodopere, fiind luate de maeştri recunoscuţi ai acestei arte.
Al doilea album se numeşte Pink Floyd – The Illustrated Biography şi e semnat de Marie Clayton, la Transatlantic Press, 2010. A(d)vertismentul din josul copertei cartonate enunţă perfect: A unique collection of 200 classic, rare & unseen photographs. Nimic despre textul autoarei, o bijuterie de informaţie, expresivitate şi competenţă în istoria trupei care, dacă nu e cea mai mare din rock, sigur e cea mai influentă şi inovatoare. Cuvintele mele nu pot adăuga nici o strălucire sclipitoarei apariţii, din care am cumpărat trei exemplare şi pentru prieteni, toate împreună costând mai puţin decât un album similar, editat de Omnibus Press în 1994, tipărit şi broşat (prost) în Singapore.
Al treilea album, semnat de Jerry Ewing, este Metallica – The Story of Heavy Metal’s Biggest Band, Carlton Books, 2015. Deşi „neoficială şi neautorizată“, biografia conţine pe circa 100 de pagini, rare photographs and memorabilia, chestiune în care departamentul de marketing al trupei are o lungă şi de succes experienţă. De remarcat nota personală dată textului de jurnalistul australian, a cărui carieră de comentator al rockului garantează lectura suculentă.
Ultima semnalare vrea să pună presiune pe editura Polirom. Îndemnul de a traduce cartea lui Mark Blake – Pigs might Fly – The Inside Story of Pink Floyd, Aurum Press, 2013, vine firesc, după reuşita cu biografia lui Keith Richards.