Verdict: crima!
CSI vine de la Crime Scene Investigation si inseamna investigatie la locul crimei. Criminalistii sint cei care cauta dovezi la locul faptei – de la amprente la haine cu pete de singe, de la arma crimei la urmele lasate de gloante.
Cam toata lumea stie acum ce trebuie sa faca un criminalist in exercitiul meseriei – si asta datorita celor trei seriale de succes cu numele de CSI. Si in Romania, serialele sint difuzate de patru posturi diferite de televiziune: primele episoade din serialul original CSI: Crime Scene Investigation (Las Vegas) pot fi vazute pe Prima. TVR difuzeaza acelasi serial, numai ca este cu citeva zeci de episoade in fata concurentului. PRO TV-ul a programat unul dintre copiii mai mici ai produsului initial, CSI: Miami, iar pe AXN poate fi urmarit serialul CSI: New York.
Pe sticla se intimpla cam asa: cineva omoara pe altcineva, criminalistii ajung la locul faptei, gasesc o urma de pamint prin casa, o analizeaza, softurile de pe calculatoarele super-performante din sediul politiei le releva faptul ca in mostra de sol se afla o componenta chimica special folosita pentru un anumit fel de ingrasamint, achizitionat de vreo 50 de firme, dintre care 10 se afla in zona respectiva, din care una il are ca angajat pe fostul prieten al victimei. Arestare, interogare inteligenta, cercetare mai amanuntita la domiciliul suspectului, marturisire, America a mai fost salvata de un criminal primejdios, God Bless America, sfirsitul episodului.
Pe canalele americane, serialele au atras in anul 2005 peste 90 de milioane de telespectatori, fascinati de scenele lungi de cercetare a dovezilor si metodele ingenioase de depistare a raufacatorilor. Discutiile tehnice despre efectele asupra ficatului ale vreunui element chimic sau diferite experimente privind tiparul de raspindire a singelui in diferite situatii par sa nu mai plictiseasca pe nimeni.
„Efectul CSI”, in universitati
In rindul publicului, fascinatia pentru stiinta criminalisticii nu se incheie odata cu genericul. Impactul serialelor de acest gen a ajuns pina in salile de judecata si in amfiteatrele universitatii si se numeste, in limbajul specialistilor, „efectul CSI”. Din ce in ce mai multi tineri sint atrasi de mirajul tehnicii din laboratoarele sofisticate prezentate in filme si urmeaza studii de criminalistica. La Universitatea din Virginia, criminalistica este, pentru al doilea an la rind, cea mai populara specializare.
Pe de alta parte, in salile de judecata americane, juriul a inceput sa ceara mult mai multe dovezi de natura stiintifica: amprente, probe ADN, urme chimice etc. Procurorii incep sa se plinga ca le este din ce in ce mai greu sa convinga juriul de „vinovatie, dincolo de orice dubiu”, asa cum cere legea. Potrivit ziarului „USA Today”, juratii unui proces din Phoenix au reprosat acuzarii ca haina pe care o foloseau ca dovada nu fusese supusa unui test ADN. Intr-un alt caz, apararea a reusit sa cistige un proces selectind juratii din rindul fanilor serialului CSI.
Cu toate acestea, adevaratii experti se pling ca „efectul CSI” nu creeaza un juriu mai competent, ci dimpotriva. Daca filmele CSI prezinta rezultatele investigatiilor stiintifice ca fiind dincolo de orice incertitudine, in realitate identificarea amprentelor, probele ADN sint de multe ori imposibil de colectat sau pot conduce la concluzii gresite. Tot ca o consecinta a serialului, in salile de judecata au inceput sa fie admise probe precum amprentele de ureche sau de buze sau analiza scrisului unei persoane, desi nu s-au intreprins cercetari stiintifice legate de certitudinea unor astfel de dovezi.
Mai mult, „efectul CSI” a ajuns pina si sa schimbe modul in care se comit crimele – daca ucigasul este fan CSI, atunci cu siguranta va imprastia clor la locul faptei pentru a-si sterge urmele de singe.
Probabil fara nici o legatura cu serialul, Facultatea de Drept din Iasi a anuntat saptamina trecuta infiintarea unui laborator de criminalistica, dotat cu poligraf computerizat, soft specializat si foi adezive pentru prelevarea amprentelor. Studentii care vor lucra in el ar trebui insa sa afle ca serialul a primit si un premiu science-fiction, pentru simplul fapt ca majoritatea tehnologiilor prezentate in film inca nu au fost inventate.